Emil Mircea Neşiu


BUZUNAR OBOSIT

Ultima dorință,
undeva pe tavanul
cu insecte pavuazat.
provoacă incertitudini,
să le spunem aluviuni, doar
toți vor să joace la ruletă
fără să gândească
puțin mai profund.
Câștigul nu poate fi mai mult
de 20 % din valoarea investiției.
Câștigurile neomologate
trec direct în buzunarul
prea obosit al patronului
cu lipici..

NĂSCUT IERI

Știu că ție nu-ți trebuiesc
ochelari să vezi caii zburători
din sufletul călător.
- “Ană, așează scara,
măcar ca o lacrimă
și salvează- mi versul…”
ce mai vorbește despre
dragostea ta
din boala instalată.
Ce bine miroase
a busuioc și esență de brad!
ai grijă…
că m-am rătăcit,
departe de cântecul
născut ieri…
și îmi este foarte bine așa
puțin probabil
că voi reveni

ANOTIMP GREȘIT

Poetul are în priviri o speranță,
a început sau a sfârșit
- “venii și vara asta,măi frate!”
A început pe la cinci
și a mers așa …vreo două zile…
până spre șapte PM
pe o terasă.
Ai o femeie în preajma ta,
curg declarații
despre vrute-nevrute ,
te ncearcă gândul,
oare nu se poate mai mult?
Să-I cuceresc inima?
S-o așez în panoplia
de cuvinte rătăcite?
Să fie doar a mea?

EXISTENȚĂ

E coadă la ABC -ul
de pe strada Speranței
regiunea ființei mele.
Toți la rând, nimeni
nu știe ce se dă
se respectă ordinea
și poezia…
trebuie să cumperi…
mi se soptește,
bate darabana dintr-un
colaj cu plăceri tatuate
pe post de fructe exotice
pe tava asta de protocol
stau spre degustare
niște ciudățenii .

COMPLETĂRI

Trasez o linie dreaptă
pe un perete.
Urme dintr-un trecut pătruns,
o infinitate de fapte
și mă întreb...
cât va ține praful de cretă
peste gândurile negre?
Aterizez pe o placă de calcar
și strănut, în cădere
s-au rostogolit cristale.
Cineva se ridică ștergând tabla
pentru mine.
Eu mă scufund într-o
lacrima prea rece
pentru înotul la copcă.

POEM MATINAL

Cu un sărut lipit
pe fruntea ta,
vine dimineața,
să ne dea binețe,
altfel prost afișat
în porții egale de
cafea și croasante.
Te desprinzi din somnul
cel de toate nopțile
și transcri visele
neapărat într-o formă
electronică.
așa se naște poemul ăsta,
fierbinte, fără zaț,
pe fundul ceștii.
Gănduri ascunse.

IMAGINEA TA

Nu tremur pentru
grija zilei de mâine
cât pentru imaginea ta.
Rătăcită.
Acea licărirea verde
ce-mi mai conduce pașii
prea rătăciți în fragmente
stropite cu licoare.
E prea deosebită.
Desfrunzirea a iscat
mici probleme
de comportament.
Lacrima a prins curajul
de coarne
motiv de surprindere
a două sentimente.

COMPARAȚIE

Strivită-n pașii
asfaltului fierbinte
noaptea,
dintr-un gând
unde nu cad ploile,
aud sângele clocotind
dintr- un ritm de Salsa
Iar prin pletele tale
răsare Luna, martor al unor
diafane plăceri,
coloane de fum,
dulce trecere...
mai amară
decât un medicament
Timpul rezolvă tot

STUDIIND ZBORUL

Fapte puțin probabile
lăsate precum păsările
să caute locul cel mai potrivit
pentru fecundat
în porții mici bucurii,
care altfel
ar trebui obțiute
cu certificat.
E o boală, prea obișnuită
să fie căutat remediul.
Fiecare se spală pe mâini
aruncând vina pe cel mai
apropiat ortac
ce-ți spune prieten
doar de două ori pe lună,
cînd fraierul plătește,
iar profitorul se bucură
în neștiința lui
studiind zborul.

AROMA NOPȚILOR

Cuvintele rostite acum
le văd crestate de dinți.
Zimți aruncați
la voia întâmplării
cu nesimțire
pleoștite frunze bolnave
se numără-n palma mea,
loc provizoriu de refugiu.
Corzile vocale
mai dezvoltă trilul
unei păsări ce și-a pierdut
cuibul și rostul.
Întinsă către cerul azuriu
te mai desfac în mii de folii
și încă mai am de lucru.

FRUCT EXOTIC

Și mi se pare că
n-am spus destul
despre întâlnirea
programată
mai caut aroma nopților
închise-ntre patru pereți.
Două auricule,
doua ventricule...
Iată trupul
unde primează acum dorința,
plăcerea unei
cuprinderi prea mult visate.
Se-mparte întregul
între
cinci
și
șapte.

TENTACULE

Fraza din care poate aflu
Dacă sunt acceptat
în Liga Îngerilor
se ascunde la marginea
acestui port asediat
de astronauți ce-și zic
Cititori în Stele.
Zi și noapte de ploaie
mă dezic, nu o accept
lângă persoana mea.
Cu vântul mă simt coleg,
adierea lui e o mângăiere
din care seara se smulge
chinuită.. de gândul mârșav
al sinuciderii
și e doar o formă până la urmă
de protest în calea unor
tentacule ce se întind

SIMBOL

Să fie un anotimp
din care să mă laud singur
fereastra deschisă
un mister de probat
zbor frânt de aripă
cât umbra părului tău
căzut mai tot timpul
pe fața udată de-o lacrimă
poate e sentimentul.
Suferința așternută
încearcă să șteargă un contur.
din sângele prea albastru
și confundă vremea cu
o mare de alabastru.
Orologiul- far înregistrează
murmurul cifrat
al pescărușului
de amar dezlipit.

SPAȚIU

In sfârșit distanța
de care vorbeam adeseori
nu mai ține de spațiul
numit impropriu laborator
mai repede temă de studiu
Intră șoapta unui
vânt ce bate din direcție N-V
cu plăcerea de a forța granița
ce mai desparte sufletele
definite prin
citate, axiome, cugetări
opere din HAR desprinse
pentru suflete tulburate
ce scriu singure.

DIFICULTATE

Eu prefer o clepsidră
să o pot sfărâma
de fiecare dată
când voi auzi
minciuna alergând.
Dincolo de Prut
câte-o aripă din toamnă
smulsă mai întârzie...
când mă aplec peste
voința ta de cunoaștere
fructul răscopt își schimbă
culoarea cu o dificultate
intraductibilă
la prima vedere
nu-mi râmâne altceva
decât jocul pentru
cultivat răbdarea.