Ion Pena, scriitorul interzis

Ion Pena, scriitorul interzis

Ion Pena (n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, Teleorman - d. 29 iulie 1944, Alba Iulia) a scris şi s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de către ciracii cenzurii în "fondul special interzişi - (S)", între 1945 şi 1989. Viaţa lui s-a desfăşurat sub zodia tragicului, ca să nu spun a blestemului. Ca prim născut, a avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincilea copil, din cei şapte, pe care părinţii l-au pierdut in timpul vieţii.
Trebuind să-si onoreze funcţia de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat şi în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sicheviţa şi in Domneşti, judeţul Muşcel, actualmente Argeş. In puţinul timp rămas Ion Pena a scris, totuşi, câteva sute de poezii si epigrame. Oricum, "Non multa sed multum" spunea domnul Peter Sragher. Ca şi cum parcă părinţii nu ar fi suferit destul, prietenia sa cu Gheorghe Şuţa, liderul Partidului Naţional Ţărănesc din Domneşti, unchiul Elisabetei Rizea din Nucşoara, participantă activă la „Rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş - Haiducii Muscelului", şi apartenenţa sa ţărănistă aveau să-i condamne familia la supravegherea miliţiei şi securităţii după război, până prin anii '70.

Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, şi n-a avut copii. Totul se pierdea, aşa că am decis să mă implic in scoaterea sa la lumină. In demersul meu am bătut la multe uşi literare si publicistice care nu s-au deschis. Este un arc in timp, el poate exista din nou prin dumneavoastră, citindu-l.
În studiul său despre Ion Pena, cunoscutul publicist şi istoric literar, Stan V. Cristea, membru al Uniunii Scriitorilor , consemnează că „surprinzător, prin 1943 – 1944, acesta pare că evolua spre un nou fel de poezie, ii întrezărim - incredibil, cumva - pe Nichita Stănescu şi Marin Sorescu.” Este important de spus că Pena a scris şi proză. Astfel, astăzi, noi putem să judecăm firul epic din proza utopică "Moneda fantazienilor", scrisă în Banat între 1937 - 1938, în care merge cu anticipaţia până în 1 ianuarie 2000. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea şi cooperativizarea, Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipaţie. Prozatorul şi publicistul Constantin Stan (1951 - 2011) scrie despre faptul că "Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe George Orwell", autorul faimosului roman "Ferma animalelor", scris în 1945. Iar profesorul, ziaristul şi prozatorul Victor Marin Basarab afirma tot în 2001 în cartea pe care începuse s-o scrie despre Pena: „Moneda fantazienilor" ar trebui pusă în circulaţie şi aşezată într-o exactă comparaţie cu proza urmuziană, într-o corectă înţelegere a vizionarismului sud-est european şi, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian." Acum, în 2015, citind şi cumpănind, putem afirma că scriitorul teleormănean a fost un vizionar.
În prezent, după documentările făcute, este o certitudine că Ion Pena a publicat şi era apreciat în marile publicaţii bucureştene „Universul literar”, „Păcală”, „Prepoem”, „Vremea”, „Epigrama”, în revista buzoiană „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cât şi în cele teleormănene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului ţărănist” ...
În „Universul literar”, suplimentul celui mai popular şi influent ziar din perioada interbelică, „Universul”, Ion Pena era catalogat "Un poet plin, de un talent robust, original şi format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalţi.", „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr-odată pe primul plan al poeziei tinere", "Versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia, în miezul lor se zbate un poet de rasă, care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena".

Sursa: Marin Scarlat, 9 octommbrie 2015