- Pe Eden, viaţa a început în urmă cu 437
milioane de ani. Într-un singur ciclu de 327 de zile, planeta a fost
populată în întregime. Viaţa a fost o explozie biologică conform planului
divin. Scopul lui Democles era ca edenienii să urmeze calea luminii şi să
transforme Universul. Eden devenise planeta noilor creatori şi începutul
marii călătorii.
Primele făpturi au fost identice, ulterior, prin şlefuire, au apărut bărbatul şi femeia. Edenienii erau fiinţe umanoide înalte de peste doi metri, având pielea transparentă, cu uşoare nuanţe de violet în contact cu razele soarelui. Odată cu parcurgerea ciclurilor care durau peste o mie de ani, densitatea moleculară a corpului edenienilor devenea tot mai mică, într-un final având loc ascensiunea. Primele transformări ale soarelui Uta’H au declanşat un lucru neobişnuit. ADN-ul a început să se schimbe semnificativ şi intervenţia karmică a divinului nu se mai făcea simţită. Atunci edenienii au înţeles că ascensiunea nu mai era posibilă şi au ales să transmită cunoştinţele din generaţie în generaţie prin meditaţia zettică.
Uezen era un băieţel care trăia în Markeb, un sat din regiunea Pantheem, în emisfera nordică a planetei. Părinţii săi erau Tobiah şi Lenia. Ei aveau deja peste 900 de cicluri şi deţineau capacităţi spirituale superioare, fiind capabili să recepţioneze şi să transmită mesajele lui Democles venite pe calea luminii. Bunicii săi, Oshua şi Adama, trecuţi de 1.000 de cicluri, se ocupau de plantaţiile de Spaal. Din frunze extrăgeau Spalsixul care era folosit la ritualul trecerii de la un ciclu la altul. Bunicii săi consfinţeau şi legarea inimilor, atunci când trebuiau aduse noi vlăstare pe calea luminii. Ei spuneau că în inima edenienilor sălăşluieşte lumina, sub forma unui sâmbure de lumină, în aşteptarea sentimentului eliberator. Tot ei atrăgeau atenţia tinerilor asupra purităţii şi sfinţeniei elementelor, mai ales ale focului şi ale apei. Pe lângă altele, îi învăţau despre: lupta duală dintre bine şi rău din primele cicluri, liberul arbitru, necesitatea adevărului, asumarea responsabilităţii şi capacitatea fiecăruia de a se autodepăşi. Pe Eden numai tinerii sub 100 de cicluri purtau haine. Cei trecuţi de această vârstă alegeau mai apoi goliciunea care îi curăţa de aspectele dualităţii, pregătindu-i pentru etapa cunoaşterii de sine şi pentru primirea înţelepciunii spirituale.
Prima ameninţare asupra planetei Eden a venit din partea unui asteroid cu un diametru de 3 km. Acest eveniment cosmic ar fi nimicit civilizaţia edenienilor dacă Democles nu le-ar fi transmis mesajul să mediteze toţi în acelaşi timp. Conştiinţa lor a schimbat realitatea fizică, vibraţiile ridicate distrugând ameninţarea. Pe Eden ajunseseră numai fragmente mai mici din asteroid, ca o mărturie a ceea ce s-ar fi putut întâmpla.
Al doilea eveniment care a marcat copilăria lui Uezen a fost eclipsa totală a soarelui Uta’H. Atunci, bătrânii purtători de lumină au mers din casă în casă pentru a-i linişti pe cei care îşi pierduseră speranţa atingerii iluminării spirituale. Bătrânii le spuneau că în viaţa fiecărui edenian există un moment de cumpănă în care le este încercată credinţa. Tot ei spuneau că drumul către ascensiune (destinul luminii), codat în celulele edenienilor, era prezent înainte de coborârea în materie.
Pe măsură ce creştea, Uezen avea să cunoască şi senzaţia de singurătate, atunci când bătrânii s-au retras pentru o vreme din câmpul său energetic. Acest proces era menit să facă loc Eului care dorea să se unifice cu Eul Divin. Mai târziu, Uezen a trebuit să răspundă şi primelor provocări personale legate de muncă, partener şi sistemul de credinţă. Legarea inimii lui cu cea a marii sale iubiri, Mud, se înfăptuise exact înaintea primelor transformări ale soarelui Uta’H. Schimbările de climă, cutremurele, erupţiile vulcanice şi valurile uriaşe de apă le-au perturbat viaţa familială şi posibilitatea de a avea copii.
Sursa imagine: DeviantArt, garden of eden, by sigu