Emil Glyf - Uitare

Privea în lumină mărgica transparentă şi se amăgea că vede, închisă în bila de gelatină, fiinţa filiformă. - Mai am şi altele, spuse piticul cu ochi de şobolan neliniştit. - Asta ce face? Ştia şi el ce face, văzuse punctul colorat care identifica tipul parazitului prizonier în gel, dar voia să afle dacă piticul îşi cunoştea marfa. - Asta e tare de tot, doar te gândeşti şi poţi să zbori. Zâmbi trist, de fapt nu era chiar aşa tare, producea o simplă inhibare a percepţiei corporale combinată cu afectarea echilibrului. Mulţi rămâneau doar cu senzaţia de cădere în gol. - Ce mai ai? Piticul începu să scoată înfrigurat de prin buzunare cutiuţe colorate. - Am ca să fii vesel, am să fii activ, am pentru deşteptăciune, dar nu e prea căutat, în schimb asta pentru plăcere... Deja nu mai asculta, le ştia pe toate şi cunoştea cu precizie zonele din creier unde se localiza parazitul. Nu ştia însă mecanismul prin care acesta producea senzaţiile, simpla afectare a sinapselor sau producerea activă de endorfine. Era un secret bine păzit. - Sunt garantaţi? Întrebare inutilă care nu făcu decât să declanşeze protestele piticului. - Sigur că da, marfă de calitate, laboratorul de replicare e sigur şi lucrează doar cu tulpini verificate. Ştia că nu e aşa, văzuse cazuri în care parazitul reuşise să se înmulţească, iar progeniturile depăşeau condiţionarea genetică şi se instalau pe unde apucau. Bieţii purtători treceau prin senzaţii contradictorii desfăşurate aleatoriu. Mureau sfaşiaţi de propriile sentimente. - Vreau unul pentru uitare. Cererea formulată abrupt închise pentru o clipă gura piticului. - Uitare? Ochii de şobolan se agitau frenetic scormonind întunericul din spatele celui ce venise cu o asemenea cerere. Nu mai bine unul de fericire? Nu-l dau scump. Tăcu văzând privirea împietrită a celuilalt. Cu mişcări furişe scoase din buzunar o cutiuţă neagră. O deschise cu gestul unui bijutier, prezentând perla cenuşie a uitării. O luă din mâinile tremurânde ale piticului. Acesta, eliberat, redeveni febril. - Am şi pastila de după. Da, pastila de după, pastila care omora parazitul readucând totul la normal... Nu o mai lua nimeni...