Antologia ASLRQ 2015, versuri, Editions
ASLRQ, Québec, Canada, 2015, 196 p.
Am căutat să semnalăm de cîte ori am avut ocazia realizările pe tărîm
literar ale românilor care au ajuns să trăiască în afara graniţelor de stat,
în „diaspora” sau/ şi colaborările acestora cu cei din ţară. Astfel, între
altele, în mai 2010 semnalam în rubrica noastră apariţia, spre finele lui
2009, a primei antologii a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din
Quebec, preşedinte Adrian Erbiceanu, vicepreşedinte Ionuţ Caragea. „Atunci
cînd, în 2009, la numai un an de la înfiinţare, am decis să edităm o
antologie a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Québec, folosindu-ne
de propriile noastre forţe, mulţi au dat din cap a neîncredere”, scriu cei
doi în cuvîntul de început (La ora bilanţului). Iată că Asociaţia a editat
acum o a doua antologie. „Este uşor să înregistrezi o companie şi să-i dai
un nume”, scrie în continuare în cuvîntul de deschidere (noi am spune că şi
asta poate încă să fie mai dificil în România decît în Canada), „e cu totul
altceva să treci peste obstacolele inerente începutului şi să dovedeşti că
eşti de folos comunităţii din care faci parte”.
Să menţionăm că, activităţile asociaţiei (care azi, la şapte ani de la
înfiinţare, are 64 de membri), nonprofit dar, din ce am putut vedea, bine
organizate, sînt mediatizate şi în spaţiul virtual, că, pînă azi, sub sigla
acesteia au apărut cincisprezece cărţi.
Cum citim în volum, realizatorii antologiei sînt: Adrian Erbiceanu –
consilier editorial, Ionuţ Caragea – coordonator principal, Dumitru Scorţanu
– redactor-şef (membru în Comitetul executiv al ASLRQ). Din cei 64 de
scriitori prezenţi în această antologie, 24 sînt români care trăiesc sau au
trăit în Canada, iar 31 fac parte din Uniunea Scriitorilor din România,
parte din filiala USR Iaşi, al cărei membru, de altfel, este Ionuţ Caragea
(Angela Baciu, Angela Furtună), sau din oraşul Iaşi (Daniel Corbu, Petruţa
Spînu, Dumitru Scorţanu, Marius Chelaru).
Semnalăm această antologie şi ţinem să subliniem alte cîteva aspecte. Deşi
acestea există, sînt puţine locuri din lume unde comunităţile româneşti
reuşesc să se închege cumva, să aibă şi activităţi sociale, apoi să
realizeze şi proiecte culturale de acest tip, colaborînd cu autorii din ţară
dar şi din alte locuri din afara graniţelor unde aceştia au ajuns să
vieţuiască. Şi din această perspectivă, este o iniţiativă care merită
semnalată, cum, la fel, merită amintite eforturile pe care le face Asociaţia
Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (şi) pentru promovarea autorilor de
limbă română.