Timpul este legat de mişcare iar noi am
reuşit să dăm o gradaţie acestei mişcări şi să ne măsurăm existenţa în
prisma percepţiei noţiunii de timp.
În energia divină vie care ne-a creat nu
există timp, nu există început şi sfârşit, nu există mişcare, există doar
energie densă vie, pură şi plină cu toate cunoştinţele infinitului.
Timp există doar pentru noi şi pentru tot ce
are început şi sfârşit şi deci o existenţă limitată şi mişcare însă ne
agăţăm de timp cu mintea noastră fără să ne dăm seama că-i dăm prea mare
importanţă şi ne scapă din vedere să ştim ce este viaţa.
Dacă ar fi după mine aş spune că trăim preţ
de o secundă şi dăm prea mare importanţă timpului vrând parcă să ne amăgim
singuri cu un sfârşit cât mai întârziat.
Viaţa are nevoie de o altă dimensiune şi
este bine să lăsăm această preocupare cu timpul să nu ne mai macine
existenţa atât de mult.
Nu este nevoie să trăim sute de ani ca să
ştim ce este viaţa şi să o împlinim, de aceea ar fi bine să ne depăşim
stadiul de acum, să ajungem pe o treaptă de cunoaştere şi înţelegere care
să ne permită să percepem totul în jurul nostru altfel.
Să învăţăm să trăim cu sufletul la modul
conştient şi real pentru că atunci când ne încărcăm cu energie divină vie
venită din suflet şi timpul în interiorul nostru capătă altă
dimensiune.
Când ne ducem spre energia divină vie timpul
se dilată pentru că acolo nu există timp iar puterea de viaţă este greu de
imaginat.
Învăţaţi să dezvoltaţi sentimente de
dragoste profunde venite din suflet fără frică şi o să vedeţi că energia
divină vie se eliberează, vă încarcă corpul şi ajutaţi de o credinţă
puternică şi numai bunătate o să începeţi să-mi daţi dreptate, veţi simţi
cum vă ridicaţi acolo unde vă este locul.
Veţi începe să căpătaţi puteri din ce în ce
mai mari date de energia divină vie pe care o purtăm în noi, care ne vrea
doar binele şi doreşte să se împlinească prin noi la modul cât mai frumos
posibil.
Atunci veţi simţi că puteţi trăi într-un an
cât o viaţa şi noţiunea de timp capătă alt înţeles iar asta pentru că
energia divină vie este fără timp şi fără sfârşit.
Cea mai bună definiţie a timpului pentru noi
în viaţa de zi cu zi este însă aceea dată din prisma dragostei pentru omul
de lângă tine şi eu aş spune cam aşa:
Pentru mine timpul înseamnă de câte ori
inima mea bate împreună cu cea a omului de lângă mine.
Dacă ar fi să fac o listă de priorităţi aş
pune pe primele trei locuri sufletul, dragostea, timpul şi m-aş
opri aici pentru că distanţa care le separă de celelalte este prea mare.
Timpul este relativ, dacă am putea face o
plimbare prin univers şi am sta o vreme printre galaxii am putea înţelege
mai multe.
Aici pământul, soarele şi luna se învârt
într-un mod anume însă fără mişcarea lor am fi debusolaţi şi am pierde
reperele la ceea ce numim noi timp.
Totul este dat de mişcare şi percepem timpul
ca zi şi noapte şi din păcate avem un anumit număr de zile care ne măsoară
existenţa fizică pe acest pământ.
De aceea este bine să fim conştienţi că
fiecare zi care trece este încă un pas înainte aşa că fiecare zi este
importantă în felul ei şi nu trebuie să ajungi prea departe ca să
realizezi acest incontestabil adevăr.
Timpul este cel care nu iartă pe nimeni
pentru că nu stă în loc şi ne trage de mână fără să ne lase măcar o
secundă şi nu există om care să nu regrete că timpul a trecut prea repede.
Cine este conştient de importanţa
timpului dă mai multă consistenţă existenţei sale.
Când suferim uităm de timp
pentru că suferinţa ne amorţeşte simţurile, când simţim dragostea din
suflet încercăm să facem ziua cât mai lungă iar când trăim în gama de
normalitate, între cele două stări, ne lăsăm purtaţi de timp.
Timpul are valoare atât cât se
contopeşte cu cel al omului de lângă tine.
Cam aşa ar avea o definiţie timpul
nostru cel de toate zilele, în starea de normalitate.
Timpul însă trece întradevăr
diferit în funcţie de cum îl percepem şi stările pe care le avem, a fost
şi va rămâne
ceva relativ.
Pentru energia divină vie nu
exista timp şi doar universurile pe care le creează au un început şi
sfârşit şi deci un fel de existenţă limitată şi se întorc în final înapoi
de unde au apărut, ele doar apar, evoluează şi se sting.
Cine reuşeşte să deschidă
fereastra complet se contopeşte cu energia divină vie şi pierde noţiunea
de timp trăind cât vrea pe acest pământ, dacă rămâne în starea aceea şi
bineînţeles dacă nu este omorât de răutatea oamenilor sau de alte
întămplări nedorite.
Energia divină vie ne ştie şi
viitorul pentru că nu are timp, de aceea unii oameni care au o legătură
bună cu sufletul pot vedea în viitor.
La aproximativ două luni după ce
am fost lăsat să văd în interior fereastra care face legătura cu energia
divină vie am mai fost dus o dată în interior şi Dumnezeu mi-a arătat ceva
din viitor, foarte scurt şi clar şi tot în momente de trăiri profunde şi
luciditate extremă.
Tot ce se întâmplă în
univers dar absolut tot este guvernat de energia divină vie care a creat
totul iar oamenii doar încearcă să-şi explice câte ceva şi pierd din
vedere esenţialul, se pierd în amănunte şi nu văd esenţa existenţei
umane.
Toate planetele au o fereastră în
mijloc şi sunt legate la energia divină vie iar soarele nostru dă lumină
şi căldură tot cu ajutorul energiei divine vii şi mişcarea planetelor în
univers se face numai după reguli impuse de ea.
Planeta noastră are în centru un
miez cu o temperatură în jur de 5000ºC menţinut aşa de sute de milioane de
ani prin reacţii de fuziune pentru că Dumnezeu vrea asta şi aşa reglează
temperatura planetei, mişcarea ei, atmosfera terestră, timpul în
starea lui normală şi clima pe pământ.
În afara atmosferei terestre
timpul ştiut de noi se modifică o dată cu viteza de deplasare din univers
sau cu locul unde se ajunge iar viaţă este peste tot în infinit.
Omul a putut trăi oriunde a ajuns
în afara pământului numai că a trebuit să-şi creeze condiţii necesare
întreţinerii vieţii.
Atmosfera planetei noastre este
defapt energia vie cu care se încarcă prin fereastra din centru pentru că
planeta noastră este vie şi mai întâi Dumnezeu a făcut să apară natura ca
să se poată dezvolta şi viaţă prin fiinţe.
Dumnezeu creează planete cu viaţă
iar noi ar trebui să învăţăm de acum încolo cum să trăim pe planeta
noastră şi după aceea să ne preocupe cu adevărat viaţa pe alte planete.