« Revista ASLRQ
Florin Dragu - Esenţa existenţei umane
 
   
Activităţi umane
 
 
 
    Este greu să vorbeşti despre activităţi umane pentru că începem să răscolim în ceea ce facem în viaţa de zi cu zi, în hăţişul care ne cuprinde ca o capcană a întunericului.
Nu sunt dur deloc, am şi eu o profesie pe care o fac cu mare uşurinţă şi profesionalism iar dacă ar fi după realizările mele profesionale ar trebui să am multă bogăţie acum.
Dar nu asta am urmărit şi am avut oameni mulţi parşivi în jurul meu care au rămas cu aşa-zise câştiguri materiale de pe urma muncii mele numai că-i văd abia acum aşa cum se cuvine, rămaşi în mocirla existenţei întâmplătoare.
Realizez că eu am câştigat cu adevărat în viaţă o răsplată divină pe care nu o primeşte oricine pentru faptele bune făcute din suflet peste tot pe unde am mers şi pentru dragostea pe care am purtat-o fără limite pentru oameni în general şi nu numai.
După ce ne facem apariţia pe lume avem parte de cea mai frumoasă perioadă a vieţii, copilăria cea plină de dragoste şi libertate deplină în care începem să descoperim viaţa încă  plini de puritate şi o frumuseţe divină şi asta fără activităţi umane care ajung să ne copleşească existenţa mai târziu.
Dacă am şti să facem o continuare mai frumoasă poate am da dovadă de mai multă înţelepciune în viaţă.
Ca să ajungem la armonie între corp, minte şi suflet este nevoie să cultivăm încă de mici cele patru:
cunoaşterea, înţelegerea, dragostea şi credinţa împreună cu activităţi umane frumoase, plăcute şi utile atât nouă cât şi societăţii în care trăim dar în aşa fel încât să nu creem presiune şi griji nimănui.
Activităţile umane ne leagă de cei cu care convieţuim şi de tot ce ne înconjoară şi este nevoie să ne găsim un loc în societate potrivit capacităţilor noastre câştigate în timp în aşa fel încât tot ce facem să fie din suflet şi cu multă dragoste.
Banii şi sexul sunt doar o momeală pentru distrugerea noastră şi aducerea în capcana întunericului existenţei întâmplătoare.
Avem nevoie de bani deocamdată ca să existăm dar asta nu înseamnă că ne vindem sufletul şi corpul celor care trăiesc în întuneric şi au nevoie de tovarăşi de drum luaţi cu forţa, majoritatea fac acest joc din inconştienţă şi slabă gândire.
În viaţă aşa numitele activităţi umane obligatorii care ne aduc acel câştig material necesar existenţei noastre ar trebui să ne ocupe un anume timp zilnic dar şi atunci cu câştig pentru sufletul nostru şi împlinire a vieţii.
În rest avem nevoie de libertate deplină şi acele activităţi care aduc fericire în viaţa noastră cum ar fi: plimbările, vizionări de teatre, spectacole, concerte, diverse reuniuni culturale şi artistice care ne încarcă sufletul de fericire, muzica care ne poate umple aproape tot timpul şi ne face sufletul să vibreze, joaca cu un animal sau micile incursiuni în natură şi lucruri bune pe care le putem face faţă de ea, activităţi sportive şi încă multe alte activităţi plăcute făcute cu dragoste din tot sufletul.
Nu este bine să ne lăsăm prinşi în activităţi care nu ne fac plăcere pentru că sunt distrugătoare pentru existenţa noastră şi ne pot încărca cu sentimente de răutate nedorite care pot prinde rădăcini în mintea noastră greu de eliminat în timp.
Avem undeva ascuns în gena noastră o dorinţă aprigă de a domina pe alţii din jurul nostru ceea ce ţine de un instinct animalic preistoric, nedemn de fiinţe superioare aşa cum ar trebui să tindem în existenţa noastră.
Din păcate de aici de la această dominaţie instinctuală pleacă răutatea supremă şi toate formele de organizare ale omenirii de până acum care nu au dus decât spre nicăieri în hăţişurile existenţei întâmplătoare.
Poate că undeva într-un trecut mai îndepărtat unii oameni au trăit mai fericiţi şi împliniţi chiar dacă au avut un nivel de dezvoltare al minţii ceva mai slab şi o percepţie mai simplistă a vieţii şi universului.
Acum mintea umană a evoluat mult dar în loc să vadă ceea ce trebuie, să aducă bunătate şi dragoste pe pământ  inventează şi se pierde pe tot felul de cărărui întunecate iar în final se duce în propriul hăţiş şi capcane apărute din necunoaştere profundă şi neînţelegere a ceea ce încercăm să descoperim aici împreună.
Avem nevoie de împlinire sufletească şi nu de una materială şi ne cuprinde o teribilă agonie după bani şi bunuri materiale pentru care suntem în stare să facem orice însă dacă ajungem până la bătrâneţe şi avem puterea să revenim din această agonie reuşim la final să ne dăm seama că am trăit preţ de o secundă.
Toate ni se par ca şi ieri iar dacă începem să simţim şi să îmbrăţişăm energia divină vie ne dăm seama că totul este fără sens în lumea materială, totul este deşertăciune în jurul nostru pe pământ pentru că va dispare aşa cum a apărut, absolut totul.
Ca să ne ducem în profunzimea gândurilor este greu şi nu la îndemâna oricui dar sper ca din ce în ce mai mulţi să urmeze această cale a cunoaşterii şi împlinirii.
Spun asta pentru că activităţile noastre umane sunt legate în majoritate de partea materială.
Nu este rău să avem un confort mulţumitor şi să putem locui în condiţii decente, să arătăm frumos şi să călătorim unde dorim, este o evoluţie în bine şi frumos a speciei noastre dar tot ce facem este bine să gândim cu sufletul şi să nu facem rău acestei planete şi fiinţelor care ne înconjoară.
Însăşi şcoala ar trebui să ne formeze în acest sens şi să facă din noi oameni deosebiţi şi nu semiroboţi pentru că educaţia  este esenţială pe parcursul vieţii noastre.
Eu aş spune că avem nevoie poate în anii de şcoală pe care îi facem de o pauză măcar de un an în care să nu se facă  altceva decât cursuri de pregătire pentru viaţă, undeva înainte de a începe pregătirea profesională în aşa fel încât să fim pe deplin conştienţi de ce este cu noi pe pământul acesta şi ce înclinaţii profesionale avem.
Aşa poate s-ar mai elimina din timpul de rătăcire al multor semeni de-ai noştri, am reuşi să trăim pe un drum bun ceva mai curând şi mai uşor .
O societate bine organizată ştie să creeze un mediu de viaţă frumos şi fără griji celor care vin din urmă ca să-şi ia porţia de viaţă şi împlinire sufletească şi să ducă mai departe evoluţia în bine a omenirii.
Dacă vedeţi că realitatea este alta şi vă simţiţi neputincioşi nu înseamnă că ne afundăm cu toţii în compromis şi viaţă falsă.
Fiecare alege drumul său după puterea de cunoaştere şi înţelegere pe care o are şi nu este bine să ne judecăm între noi.
Doar că suntem datori să nu ne dăm bătuţi niciodată iar dacă un singur om de pe pământ are dragoste fără limite şi bunătate în el cât cuprinde înseamnă că există încă viaţă aici şi speranţă că putem trăi aşa cum ne este dat dintotdeauna.
Sunt mulţi cei care ar vrea să trăiască aşa dar nu îndrăznesc suficient.
Avem activităţi deosebite în viaţa noastră şi după ce încheiem pregătirea profesională începem adevărata luptă, cu noi înşine defapt, în care mintea vrea să se impună, î-şi cere drepturile mai mult singură şi ne preia controlul de cele mai multe ori.
Căpătăm meserii din cele mai diversificate şi îndeletniciri izvorâte din talente înnăscute şi punem cu toţii umărul la crearea acestei scene imense pe care ajungem să convieţuim.
Este deosebit să fii profesor, învăţător sau educator şi să înveţi copiii să trăiască, să le simţi dorinţa de viaţă şi mulţumirea din suflet, este frumos să fii inginer şi să faci lucruri deosebite pe acest pământ în toate domeniile, să fii doctor şi să faci bine oamenilor în mod direct, să fii  constructor şi să faci case frumoase în care oamenii duc o viaţă confortabilă, să fii artist şi să simţi sufletul celor care te apreciază cum vibrează de dragoste şi fericire.
Este încântător să ai o meserie a ta şi să vezi că ies lucruri deosebite din ceea ce faci, să ai această mulţumire divină că eşti util şi faci bine celor din jur aşa cum poţi dar este cel mai greu să fii om este cea mai grea meserie dar şi cea mai frumoasă în acelaşi timp.
Dacă s-ar putea revărsa numai dragoste şi bunătate în fiecare din cei care citesc acum şi să vă ţină o viaţă am fi cu toţii mulţumiţi şi împăcaţi, nici nu am mai vrea altceva pentru că este nevoie într-adevăr să avem şi această meserie de om fiecare dintre noi altfel trăim degeaba şi este păcat de noi şi de drumul greşit pe care suntem majoritatea poate fără să vrem.
Nu avem nevoie de bani ca să trăim ci de o educaţie bună şi o organizare a noastră bine gândită în aşa fel încât să ne facem viaţa uşoară şi divină unii altora.
Dacă nu avem ce mânca cu toţii pe această planetă să muncim mai mulţi în agricultură şi industria alimentară, dacă nu avem destule haine să facem mai multe fabrici de îmbrăcăminte, dacă nu avem case destule să fim mai mulţi dintre noi constructori.
Să muncim cu toţii în domeniile de care avem nevoie şi să lăsăm uitării tot felul de profesii în care se vântură vorbe sau sunt inutile şi ne fac viaţa grea.
Nu avem nevoie de politică, religii, diverse instituţii şi organe de control, armate şi fabrici de armament, uzine de produse chimice şi medicamente care ne fac mai mult rău decât bine, bănci, instituții financiare şi mecanisme create în jurul banilor şi tot felul de funcţionari care ne creează griji sau alte aşa zise meserii care se dezvoltă în mod inutil şi ne duc existenţa pe un drum greşit.
De câte ori vedeți ceva rău în jur gândiți-vă doar cum ar fi dacă nu ar exista bani şi toți oamenii ar munci şi ar avea dreptul la o viață normală şi fără griji materiale.
Cel puţin jumătate din populaţia acestei planete nu are o activitate utilă nouă şi mediului care ne înconjoară iar asta arată că lumea nu este bine organizată fiind pe un drum complet greşit.
Banii pun doar lucrurile în mişcare şi din păcate fac mult rău ajungând ca mulţi să-şi vândă sufletul pentru bani şi avantaje materiale; sunt doar o metodă de constrângere pentru tragerea în compromis şi viaţă falsă însă îşi pierd utilitatea şi ajung să încurce la modul real atunci când se ajunge la saturaţie materială şi asta se poate numai dacă am munci cu toții.
Banii se fac la maşină şi vor aduce mult rău în continuare.
Căutăm din neputinţă tot felul de forme de organizare ale omenirii fără să ne dăm seama că nu avem nevoie de aşa ceva ci de libertate deplină, de o educaţie desăvârşită şi de activităţi utile fiecare dintre noi şi atunci viaţa se va regla singură şi se va ajunge la armonie.
Dacă am munci cu toţii în meserii cu adevărat folositoare nouă ne-am simţi împliniţi în existenţa noastră, nu ar fi nevoie de bani pentru că am avea cu toţii tot ce ne dorim din punct de vedere material pentru a trăi fără griji.
Dacă ne-am înmulţi prea mult pe pământ Dumnezeu ar mai face o planetă cu viață lângă noi ca să ne putem duce existenţa aşa cum ne vrea: în dragoste şi bunătate deplină, ca să ne împlinim sufletele, să împlinim ceea ce ne-a creat numai să ştim să trăim viaţa în rest are grijă El de tot şi nu ar trebui să ne facem noi griji de sfârşitul lumii sau alte aberaţii născute din minţi fără limpezime.
Când vom ajunge să nu mai ţinem cont de vorbe decât în muzică, poezie, artă şi o conduită umană decentă – unde produc sentimente frumoase şi să vedem oamenii din jur doar după fapte vom trece pe o nouă treaptă de evoluţie iar când vom reuşi să trăim viaţa muncind cu toţii fără să mai existe bani vom fi pe drumul bun al unei existenţe împlinite iar fericirea va cuprinde acest pământ.
Să gândim cu putere cât mai mare cu toţii, să ne forţăm acest program pe care-l purtăm să dea rezultate mai bune pentru că a evoluat mult, nu mai este ca acum două-trei mii de ani când rătăcea încă în probleme mărunte şi să nu ne pierdem pe cărărui greşite pentru că ni s-a acordat încrederea divină ca fiinţă dominantă pe această planetă şi suntem răspunzători de viaţa de aici.
Părinţii ne dau încrederea lor când ne aduc pe lume şi ne fac mari iar Dumnezeu ne-a dat viaţă şi ne-a acordat încrederea lui vrând să ne vadă fericiţi şi împliniţi pe toţi.
Ne-a dat viață nu ca să ne-o ia ci să o împlinim cu toții.
Să nu-l dezamăgim pentru că trăieşte viaţa prin noi.
Dacă nu ne înţelegem menirea existenţei viaţa pe pământ va dispare curând reluând un ciclu al fiinţelor neputincioase.
În infinitul care ne înconjoară există planete destule unde specia dominantă a înţeles ce este viaţa şi se trăieşte pe alte coordonate greu de imaginat deocamdată pentru noi oamenii.
Când vom ajunge să gândim din ce în ce mai simplu vom ajunge şi la rezultate pe măsură.
În fiecare localitate avem nevoie doar de o instituţie cu câţiva oameni, cei mai deosebiţi în gândire şi comportament care să reprezinte administraţia acelei comunităţi şi relaţiile diplomatice cu altele şi care să autorizeze şi să supravegheze organizaţiile care desfăşoară activităţi materiale, sportive şi culturale, să elibereze carduri de muncă prin care se dă acces la orice este necesar unei vieţi materiale normale oricărui om şi având totul la dispoziție lăcomia şi răutatea vor dispare şi nu numai.
Cine nu are card de muncă şi nu munceşte trebuie integrat în societate în aşa fel încât cu toţii să muncim pentru că toţi consumăm bunuri materiale şi trăim în lumea materială.
Cardurile trebuiesc urmărite nu oamenii şi având o viaţă fără griji materiale vom începe să gândim mai mult la ce este viaţa şi care este rostul nostru pe acest pământ.
Să construim numai hoteluri şi case de vacanță în care să locuim cu toții, unități de producție şi servicii pentru cele necesare vieții şi construcții pentru sport şi desfăşurarea activităților culturale şi artistice.
Viața ar trebui să fie un concediu pe pământ în care şi munca să o facem cu plăcere atât cât putem fizic fără să existe limitări de vârstă sau alte îngrădiri.
Să încetăm şi nebunia asta cu tot felul de substanţe interzise şi microcipuri sau biocipuri - extrem de periculoase, rezultate din nanotehnologii pe bază de atomi de carbon radioactivi, purtători de otravă și de viruși de multe ori pentru că nu facem decăt să ne învrăjbim între noi şi să ne facem rău singuri ducând viaţa pe un drum complet greşit.
Toți cei care citiți acum a-ți avut vise frumoase în copilarie şi adolescență şi-i păcat că renunțăm la ele prea uşor şi ne pierdem pe drumuri greşite căutând diverse justificări în loc să luptăm pentru o viață împlinită şi fericită cu adevărat.
Vă întrebaţi oare de ce apare răutatea în noi şi de ce urâm câteodată tot ceea ce ne înconjoară?
Avem nevoie de credinţă în sufletul nostru care ne poate face existenţa împlinită, să lăsăm dragostea din suflet să apară fără frică, să fim buni şi înţelegători cu noi şi cu tot ce ne înconjoară, să lăsăm răutatea să dispară pentru totdeauna pentru că nu aduce decât rău şi distrugere peste tot şi asta numai din mintea noastră fără perfecţiune.
Putem găsi în sufletul nostru orice dorim dar numai dacă trăim aşa cum ne este dat şi dacă ne păstrăm puritatea în ceea ce facem încă de mici şi atunci vor ajunge mulţi dintre oameni să aibă puteri deosebite date de energia divină vie.
Dacă trăim în armonie cu sufletul putem face aproape orice şi ne vom găsi locul cu uşurinţă în societate având satisfacţii şi împliniri pe măsură.
Dacă v-aţi săturat de războaie, distrugere şi răutate poate ar fi bine să începeţi a gândi mai profund la ce este aceea viaţă şi de ce suntem pe acest pământ şi doar încercaţi să vă imaginaţi o planetă cu oameni liberi, fericiţi şi împliniţi în existenţa lor.
La ce ne folosesc armele nucleare? bombele? avioanele de luptă? tancurile? şi alte mijloace prin care se omoară oameni, alte ființe şi se distruge natura şi ceea ce am construit în timp pe acest pământ?La ce oameni buni?
La ce foloseşte răutatea aceasta care tot creşte?
De ce vrem să ne vedem mari şefi?şi nu avem puterea să gândim mai mult şi să evoluăm cu adevărat?
De ce nu vrem să muncim cu toții? De ce??? 
Începeţi să vă curăţati mintea de tot ce este rău, faceţi activităţi cu adevărat utile nouă şi cu mult suflet iar răsplata pe care o vom primi va fi una greu de imaginat şi pământul nostru va radia fericire în tot universul care ne înconjoară.

sursa: Florin Dragu, 26 mai 2015, vol. Esenţa Existenţei Umane,

editura Dobrogea, Constanţa, 2015