« Revista ASLRQ
 
 
 
ELENA BUICĂ: SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR ÎN ROMÂNIA – 2016



    În şirul lansărilor de carte, şi în vara acestui an, 2016, s-au desfăşurat două lansări ale volumului "Pe cărările vieţii" şi cel semnat de scriitoarea şi exegeta Cezarina Adamescu, intitulat "Elena Buică – o ambasadoare a sufletului românesc", ambele apărute în 2016, la Editura Anamarol, Bucureşti. Prima lansare a avut loc în localitatea Rosiorii de Vede, în judeţul Teleorman şi cea de a doua, în Bucureşti.
 
La Rosiorii de Vede, cu o săptămână înaintea lansării, a apărut afişat în diferite locuri un frumos anunţ, luminat de un chenar alcătuit din frunze de arţar (canadian?!): ‘CONSILIUL LOCAL ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ROȘIORII DE VEDE DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ, EDUCAŢIE, CREAŢIE ŞI SPORT VĂ INVITĂ Marţi, 13 septembrie 2016, ora 11, la evenimentul realizat în colaborare cu Asociaţia Culturală Milenium 3: INVITAŢII CULTURII ROŞIORENE. IN PROGRAM: Lansare de carte: “Elena Buica – o ambasadoare a sufletului românesc”, autoare Cezarina Adamescu; Lansare de carte “Pe cărările vieţii”, autoare Elena Buică (Canada). Prezintă Prof. Domniţa Neaga şi Prof. Constantin T.Ciubotaru.
 
Despre acest eveniment, ziaristul George ZAVERA, în ziarul Mara, din Alexandria, nr. 2535, din 15 septembrie 2016, a consemnat: “Evenimentul desfăşurat la Casa de Cultură municipală a avut ca moderatoare pe distinsa şefă a Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Roșiorii de Vede, Aurelia Bărbuț, o doamna cultivată, de spirit înalt, în cel mai pur înţeles al cuvântului, a cărei ştiinţă de a aduna laolaltă oamenii dedicaţi scrisului, artei în general, se bucură întotdeauna de succes. Meritul revine deopotrivă şi Asociaţiei Culturale Mileniul 3, dar şi scriitorilor şi altor oameni de cultură din Roșiorii de Vede, care fac adevărate regaluri din astfel de întâlniri cu iubitorii de literatură.
 
Despre cele două volume de carte, despre actul creaţiei, dar şi despre personalitatea scriitoarei Elena Buică în sine au vorbit pe larg profesoara Domniţa Neaga, la rându-i poetă de mare talent, profesorul şi scriitorul alexandrean Nicolae Dina, profesorul roşiorean, autor a numeroase şi incitante volume, Constantin T. Ciubotaru, precum şi profesorul scriitor Gheorghe Olteanu.”
 
Cea de a doua lansare desfăşurată la Bucureşti, a avut loc în ziua de sâmbăta, 8 octombrie, ora 11, în sala Jean-Louis Calderon. Scăderea bruscă a temperaturii însoţită de o ploaie rece, a ţintuit în pat câteva din personele care au contribuit la organizarea acestei lansări și erau anunţaţi că vor vorbi despre cărţile pregătite pentru lansare.
 
Scriitoarea şi directoarea Editurii Anamarol din Bucureşti, Rodica Elena Lupu, ca de fiecare dată la lansările cărţilor mele şi acum a alcătuit şi a publicat un afiş atrăgător în care anunţa: CENTRUL SOCIO-CULTURAL "JEAN-LOUIS CALDERON" Vor lua cuvântul: Veronica Maria Florescu, Paula Romanescu, Elisabeta Iosif, Ioana Stuparu, Geo Călugăru, actriţa Doina Ghiţescu şi Directoarea Radio Prodiaspora, Ecaterina Cîmpean.
În ziua lansării, cuvântul de deschidere a fost al doamnei Elena Scurtu, Directoarea acestui Centru Cultural, apoi au urmat cei anunţaţi la care s-au mai adăugat şi cuvântul poetei Emilia Dănescu şi cel nonagenarului, Preot Profesor Nicolae Bordaşiu.
 
Ambele lansări au fost pentru mine sărbători de lumina şi caldaura izvorâte din inimi şi gânduri ce-ţi amintesc de frumuseţea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omeneşti.
 
S-au prezentat personae dragi mie, fie venite de la distanţă mai mare, chiar înfruntând vremea nefavorabilă, fie cu sănătatea încă nerestabilită, ori unii renunţând la alt punct din programul lor. Când distanţa a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la o sărbătoare. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, stareţul şi ctitorul Mănăstirii din comună Ţigăneşti, Teleorman care a venit la prezidiu şi mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreţi de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însufleţind sala.
 
La lansarea din Bucureşti am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui aşezate pentru ascultare. Printre acestea, amintesc pe Părintele Profesor nonagenar, Nicolae Bordaşiu care mi-a umplut ochii de lacrimi prin evocarea emoţionantelor noastre intanliri când vremurile aflate sub blestemul iadului erau cutremurătoare.
 
Toate luările de cuvânt au putut fi adunate în aceeaşi măsură pentru mine ca şi pentru doamna Cezarina Adamescu, într-un frumos buchet de cuvinte, aşa cum scriitorul Ştefan Dumitrescu, de la Tulcea, ni l-a adresat printr-un email: “Există oameni sărbătoare şi cărţi care îţi vindecă sufletul”
 
La ambele lansări, mulţumind asistenţei pentru prezenţa, le-am vorbit câte ceva despre preocupările mele născute din dragostea pentru cuvântul frumos rostit.
 
În volumul “Pe cărările vieţii”, ca şi în alte volume publicate anterior, am stivuit lucrări publicate în diferite reviste literare de limba română, publicate pe mai toate meridianele lumii, prin înlesnirea ce ne-o face Internetul, cu puterea lui de a pulveriza distanţele, reducând lumea asta largă la dimensiunea unui sat mai mare.
 
Toate scrierile mele, inclusiv acest volum, sunt mărturii ale luptei mele pentru biruinţa binelui, frumosului şi omenescului din noi prea adesea căzut în umilinţă, suferind înfrângeri, dureri, răni și prea adesea cuprins de însingurare şi tristeţe.
 
Pentru mine scrisul devine un altar pe care sufletul meu se reconstruieşte din țăndările unor lovituri şi din durerile neplânse, înăbuşite în cămara inimii. In acelaşi timp, scrisul este şi o înălţare spre zările pure ale respiraţiei fiintei mele interioare.
Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieţii, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanţa şi densitatea ideatică şi meandrele scrisului.
 
Închizând ochii, îi văd cu drag şi cu emoţie pe toţi cei prezenţi fizic, dar şi pe cei prezenţi fie chiar numai cu gândul şi inima şi tuturor le mulţumesc călduros purtându-i în adâncul ființei mele.
 

sursa: Elena Buică, 2016