O fiinţă frumoasă cu un aspect deosebit şi un farmec aparte, indiferent de
culoare, sex sau înfăţişare.
Este ceva divin
să vezi oameni fericiţi şi împliniţi, să-i simţi cu mintea limpede şi frumoasă,
care trăiesc cu sufletul, aşa ar trebui să arate omul în splendoarea
existenţei lui.
În schimb te
doare când vezi suferinţă şi oameni încărcaţi de poveri şi greutăţi pe care nu
le mai pot duce, care-şi caută alinarea în băutură sau droguri şi ajung să
facă fapte nedemne din disperare sau împăcaţi cu o viaţă grea se sting în
suferinţă.
Te doare însă
şi mai tare să vezi oameni cu mintea întunecată şi plină de răutate, falşi,
parşivi şi mincinoşi care se scaldă în bogăţie dar săraci în existenţa lor,
care trăiesc în inconştienţă majoră şi întuneric profund, sunt cei mai de
plâns oameni de pe acest pământ.
Falsitatea şi
inconştienţa atunci când sunt afişate dezvăluie un caracter grotesc greu de
înţeles pentru un om cu adevărat normal.
Chiar dacă
înveţi să fii fals cu mare măiestrie şi să ascunzi prin minciună şi parşivism
urâtul din tine nu faci decât să te duci în beznă şi mai adânc dar niciodată
nu este prea târziu în a reveni la o viaţă normală, frumoasă şi împlinită.
Dacă eşti om
nu visezi la palate şi bogăţii fără limită văzând suferinţă în jur.
Încercaţi să nu
mă înţelegeţi greşit pentru că nu vreau să învinovăţesc pe nimeni, doresc doar
să facem împreună o lume mai bună în care fericirea şi bunătatea să guverneze
pe acest pământ iar dragostea ce izvorăşte din sufletele noastre să fie lăsată
să iasă la iveală cât mai mult posibil.
Realism
înseamnă să fim conştienţi că răutatea produsă de mintea umană nu va putea
dispare niciodată şi nu putem visa la o lume perfectă dar nici să ne îndreptăm
spre o lume stăpânită de minţi întunecate nu este bine.
Dacă energia
divină vie care ne-a creat este numai dragoste şi bunătate noi de ce să trăim
altfel?
Pericolul cel
mai mare pentru minţile umane îl reprezintă: alcoolul, sexul şi
substanţele produse de chimia modernă care ne scot din starea de
normalitate şi ne duc în compromis de unde cu greu se mai poate ieşi.
Alcoolul
nu a făcut decât rău dintotdeauna iar un alcoolic apare ca un om labil psihic
ce creează notă discordantă cu realitatea fiind un inadaptat la viaţă.
Sexul
duce fiinţa umană către rădăcinile existenţei umane iar cei care cred că
relaţiile sexuale cât mai numeroase le fac viaţa împlinită se înşeală amarnic
şi devin surse de răutate şi nebunie având o minte înnodată şi defectă.
Pericolul cel
mai mare îl reprezintă totuşi la femei pentru că femeia are sarcina divină de
a da viaţă şi nu are voie să se joace cu corpul ei.
O femeie care
schimbă bărbaţii crezând că aşa îşi trăieşte viaţa are o minte naivă şi slabă,
ajunge în final să trăiască în suferinţă şi chin pentru că perioada de aşa
zisă euforie sexuală trece repede şi ajunge să-şi dea seama că s-a consumat
mai devreme decât era normal şi nu mai poate dezvolta sentimente curate venite
din suflet.
Mintea adună
amintiri în subconştient, această memorie temporară pe care o avem şi dacă se
strâng mizerii prea multe ne vor afecta profund existenţa pentru că vor reveni
în timp făcându-ne viaţa grea şi reducând şansele unei vieţi normale.
O fată
conştientă ştie că puritatea corpului îi asigură şi puritatea în gândire şi îi
dă şansa să ducă o viaţă împlinită.
Ea caută să-şi
facă o familie adevărată curând, undeva până în douăzeci de ani, pe care o
apără cu preţul vieţii dorind copii din dragoste pură şi un singur bărbat în
viaţă cu care să se împlinească, să trăiască în dragoste şi armonie deplină.
Femeia când se
apropie de cincizeci de ani suportă transformări hormonale majore care-i
schimbă viaţa însă copiii făcuţi din tot sufletul şi un soţ căruia i-a fost
fidelă şi credincioasă ar trebui să-i asigure echilibru şi armonie până la
sfârşit, altfel riscă să trăiască mai mult singură după o anumită vârstă cu
gânduri greu de dus.
Femeia este
aceea care ţine casa cu adevărat, ea hotărăşte când îşi face familie aşa că
este bine să facă o singură alegere mai mult decât potrivită.
Se poate trăi
aşa numai dacă cei doi se concentrează unul asupra celuilalt şi au un singur
ţel, acela de a da toată dragostea celui cu care îşi împarte viaţa indiferent
prin ce trec de-a lungul timpului pentru că există metode diabolice de a
distruge un cuplu.
Dacă unul este
ocupat şi uită să mai dăruiască dragoste celălalt are obligaţia să dea şi mai
multă pentru că dragostea ţine o viaţă ca şi sufletul din noi şi numai cine
uită de ea trăieşte fără dragostea din suflet.
Substanţele
produse de chimia modernă:
droguri, etnobotanice şi substanţele interzise cum sunt denumite majoritatea
reprezintă pericolul extrem pentru noi oamenii pentru că ajunse în corp
dereglează creierul şi fac ca mintea noastră să nu mai poată funcţiona bine
ducându-ne în pericol şi de cele mai multe ori în compromis şi viaţă falsă.
Sunt extrem
de periculoase pentru că pot ajunge în corpul nostru fără voia noastră
prin orice intră în contact cu corpul sau prin ce introducem în organism şi
sunt diabolice pentru că extrem de greu ne dăm seama că ne modifică stările
şi ne schimbă comportamentul iar în final produc boli nedorite organismului şi
de multe ori moartea.
Avem parte de
ele fără să ne dăm seama şi fără voia noastră prin ceea ce mâncăm, prin ce bem
de multe ori, prin orice intră în contact cu corpul sau chiar prin medicamente
de tot felul şi este un mare păcat şi mare rău făcut oamenilor tot de oameni
care trăiesc în beznă şi îşi doresc tovarăşi de drum luaţi cu forţa.
Este bine să
vă conştientizaţi starea de normalitate şi să vă menţineţi mintea limpede
ca un izvor de munte, orice abatere de la această stare să vă dea de gândit şi
să nu acceptaţi alta pentru că este indusă artificial şi vă face să duceţi o
viaţă falsă şi fără sens.
O oră este
suficient ca să fie distrusă o viaţă de om şi să fie curmat un destin, să fie
dus pe un drum întunecat şi nedorit, de aceea este bine să nu cedaţi de la
principiile fixate prin educaţia pe care a-ţi primit-o nici măcar cu preţul
vieţii.
Mintea noastră
este atacată cu aceste substanţe din exterior.
Din păcate
răutatea pe acest pământ apare numai din minţi bolnave şi tulburate de aceşti
factori externi care depărtează omul de energia divină vie care ne-a creat
şi de viaţa reală şi împlinită.
De alcool te
poţi feri dacă nu consumi, de sexul întâmplător te fereşti dacă-ţi faci o
familie adevărată însă de aceste substanţe diabolice este extrem de greu să te
fereşti şi este păcat că ne facem rău singuri şi ajung din ce în ce mai mulţi
oameni să trăiască aşa cum nu-şi doresc iar planeta noastră se cufundă în
viaţă falsă, tristeţe şi manipulare grotească.
Omul în starea
lui de normalitate este calm, cu mintea limpede şi frumoasă, fără răutate în
el iar starea de fericire interioară şi dragoste ne-o creează energia divină
vie care vine din suflet şi atât, orice alte substanţe care creează alte stări
practic otrăvesc sufletul, pe Dumnezeu, făcând mult rău şi ducând oamenii în
viaţă falsă.
Cine umblă
cu aşa substanţe atrage un rău extrem asupra lui şi a celor dragi de care este
legat cu sufletul.
Satana, demoni,
anticristul, vrăjitoare şi alte hidoşenii nu există decât în minţi umane care
şi-au pierdut limpezimea.
Răutatea a
existat într-o primă etapă, primitivă, când oamenii îşi făceau rău în mod
direct şi grotesc trăind cu gânduri negre ce-i chinuiau toată viaţa, a doua
etapă a fost când au apărut armele şi bombele şi răul s-a făcut cu mai multă
uşurinţă omenirea având parte de două războaie mondiale în care au fost
omorâţi mulţi oameni şi s-a făcut mult rău acestei planete iar etapa a treia
şi ultima este aceasta în care am ajuns acum când datorită substanţelor
interzise din produse alimentare, produse de cosmetică, întreţinere casnică şi
materiale de construcţii au murit deja mai mulţi oameni decât în cele două
războaie mondiale de diverse boli şi întâmplări nedorite iar răul se face cu o
uşurinţă extremă.
Când Dumnezeu
va considera că nu mai avem cale de revenire la o viaţă normală va face în aşa
fel încât să dispărem ca fiinţe.
Einstein a fost
cel care a sesizat foarte bine că frigul nu există ci este lipsa căldurii,
întunericul nu există ci este lipsa luminii şi tot ce ţine de răutate este
lipsa credinţei pure.
Ar fi bine să
acceptăm că am apărut ca orice fiinţe din jurul nostru ca urmare a unei
evoluţii îndelungate.
Poate pe
parcurs am avut un aspect ceva mai primitiv şi animalic dar suntem o specie ca
şi celelalte de pe planeta noastră şi am ajuns să arătăm aşa cum suntem acum.
În timp
îndelungat înfăţişarea noastră se va schimba încă destul de mult.
Ne place să ne
punem în centrul tuturor lucrurilor fără să vedem că suntem doar trecători
prin timpul fără sfârşit.
Am ajuns să
dominăm celelalte fiinţe de pe această planetă dar nu asta este menirea omului
ci aceea de a trăi în înţelegere şi armonie cu tot ce-l înconjoară.
Dacă mergeţi la
grădina zoologică şi priviţi cu putere în ochi un urangutan o să-i simţiţi
mintea care este neputincioasă şi la un stadiu de dezvoltare redus dar o să
vedeţi că este limpede şi fără răutate.
Dacă ar avea
acest program numit minte ceva mai evoluat ar vrea să doarmă pe un pat, să se
îmbrace frumos şi să se îngrijească altfel dar atât poate deocamdată.
Dacă faceţi
acelaşi lucru cu un om plin de răutate o să-i simţiţi parşivismul şi nebunia
unei minţi tulbure şi chiar dacă programul este evoluat poate fi considerat o
fiinţă mai puţin valoroasă ca cealaltă care este mai fericită în existenţa ei
şi mai aproape de energia divină vie din suflet.
Nu va exista
niciodată perfecţiune dar evoluţia noastră ne obligă să devenim fiinţe
superioare cu un nivel ridicat de cunoaştere şi înţelegere aşa încât să ne
dovedim nouă, celorlalte fiinţe cu care convieţuim, naturii care ne înconjoară
şi mai ales energiei divine vii care face să existe această planetă şi viaţă
pe ea că omul este capabil să evolueze pe un drum bun şi frumos.
Chiar dacă
vedem că mulţi se zbat în neputinţă şi răutate nu este decât o stare
tranzitorie lipsită de sens şi dacă nu vrem să mergem către o dispariţie a
noastră nedemnă atunci este nevoie să ne regăsim calea existenţei în sufletul
nostru, este la îndemâna fiecăruia dintre noi, uşor şi atât de simplu.
Avem un corp,
o minte şi un suflet atât şi nimic mai mult.
Corpul
îl moştenim genetic de la părinţii noştri, de la bunicii şi strămoşii care au
făcut să existăm şi ducem cu noi o moştenire genetică unică.
Avem însă şansa
să vindecăm boli şi putem face mult bine acestui corp cu energia divină vie
care vine din suflet dacă ştim să trăim aşa cum se cuvine.
Mintea
este un program care evoluează de la o generaţie la alta susţinut de creier şi
nu poate lucra perfect acest program pentru că procesează tot ce dau simţurile.
Când apare
viaţa în procesul de concepţie şi se deschide fereastra, energia divină vie
are grijă de tot ce ţine de orice fiinţă iar când se dezvoltă creierul apare
şi mintea – acest program ca un câmp de energie proprie creierului care-l face
să funcţioneze până la sfârşit.
Funcţionăm pe
bază de gânduri care sunt unde de energie dezvoltate de mintea noastră, de
acest program şi orice acţiune a noastră este rezultatul unui gând care se
transmite la creier ce dă comanda mai departe organismului.
Toate fiinţele
din infinitul care ne înconjoară dezvoltă gânduri la fel ca şi noi, este
limbajul comun de comunicare.
Energia divină
vie şi natura nu dezvoltă gânduri iar comunicarea se face în mod direct prin
energia divină vie.
Când mintea
dezvoltă un gând el ajunge şi la suflet de unde căpătăm un răspuns imediat,
acea intuiţie de care vorbim, după care ne pot veni diverse gânduri-unde de
energie din jur de la alţi oameni sau de la tot felul de antene care ne
perturbă funcţionarea şi existenţa.
În energia
divină vie nu există mişcare şi nici timp, tot ce înseamnă gânduri-unde de
energie emise de fiinţe se transmit instantaneu oriunde în infinit.
Gândurile-aceste
unde de energie care ajung la energia divină vie prin infinitatea de ferestre
pe care le deschide şi prin care se face comunicarea cu voia ei sunt cele
mai importante în existenţa noastră în rest fiecare fiinţă are o
modalitate proprie de a comunica verbal.
Indiferent ce
limbaj de comunicare prin viu grai se foloseşte gândurile dezvoltate de orice
minte arată la fel aşa că putem comunica prin gânduri cu orice fiinţă din jur.
Natura are
viaţă însă nu dezvoltă gânduri, Dumnezeu trăieşte direct prin ea şi oricine
are o legătură bună cu sufletul poate comunica şi cu plantele direct prin
energia divină vie.
Gândurile sunt
necesare numai fiinţelor pentru a transmite comenzi la creier organismului.
De aceea
vorbele nu contează pentru energia divină vie şi nici alte sunete scoase de
diverse vietăţi ci doar gândurile şi sentimentele.
Prin gânduri
putem comunica cu orice are viaţă în jurul nostru nu numai cu Dumnezeu.
Ce vine din
interiorul nostru de la energia divină vie este greu de perceput pentru că
vine din noi, în schimb ce vine din exterior şi se traduce prin simţurile
noastre este evident şi avem tendinţa să ne ghidăm viaţa pe un drum greşit
fără să ne dăm seama.
Tot ce vine din
suflet este bun fiind singura cale normală a existenţei noastre şi este bine
să ascultăm de sufletul nostru tot mereu fără să ne lăsăm conduşi de alte
gânduri rele ce vin din afara noastră.
Este nevoie să
reparăm o greşeală făcută din neglijenţă şi să nu facem rău cu bună ştiinţă
niciodată pentru că numai aşa întărim legătura cu energia divină vie.
Atunci când ne
facem apariţia în pântecul mamei mintea este de o puritate desăvârşită.
Este bine să
conştientizăm că al nostru creier este ca un fel de calculator de o
complexitate greu de imaginat şi el susţine acest program numit minte şi este
bine să avem grijă de amândouă.
Creierul dacă
este afectat prin diverse metode atunci mintea nu mai poate funcţiona bine iar
dacă mintea este virusată apar probleme în gândire greu de eliminat şi toate
acestea duc la o funcţionare a noastră incorectă şi trecerea în viaţă falsă.
Este de reţinut
că minciuna înnoadă mintea şi o distruge
făcând-o fără
limpezime, cu multe defecte şi pregătind-o pentru rău.
Mintea este cea
mai importantă în existenţa noastră, ne diferenţiază pentru că este aceea care
face legătura cu sufletul şi alege în final drumul existenţei noastre.
O minte
limpede şi frumoasă dă valoare cu adevărat omului.
Sufletul
nostru este infinit, chiar
dacă-l simţim de multe ori ca un ghem în jurul inimii este o fereastră în
energia divină vie care se deschide mai mult sau mai puţin după cum reuşim să
trăim viaţa.
Avem cu noi
toate tainele vieţii şi ale universului.
Veţi vedea de
ce spun asta şi ce putem face dacă avem credinţă în suflet şi conştientizăm că
trăim cu energia divină vie în noi care dă viaţă în tot infinitul şi
are puteri fără limită.
Totul este să
ne dăm seama permanent la modul cel mai realist că suntem atât de mici încât
ar fi bine să înţelegem ce este modestia şi puritatea în tot ceea ce facem.
Sufletul îl
primim de la energia divină vie şi reprezintă viaţa pentru noi iar fără el nu
putem trăi.
Omul tinde tot
mereu spre armonie între minte, corp şi suflet dar din necunoaştere
majoritatea se pierd şi ajung ca într-o viaţă să trăiască doar scurte perioade
de fericire interioară care se uită în timp fără să realizăm că depinde doar
de noi să ne împlinim viaţa cu adevărat.
Omul este liant
de corp – minte – suflet şi dacă am şti să dezvoltăm sentimente de
dragoste curate venite din suflet cu o putere fără margini am reuşi să trăim
pe alte coordonate greu de înţeles deocamdată.
Mintea noastră
ar deveni şi ea de o limpezime fără egal de la energia divină vie care
izvorăşte din suflet şi ne poate încărca corpul.
Doar să ne
găsim persoana potrivită care să deschidă portiţa numită suflet şi să avem
credinţă pură în sufletul nostru.
Atât ne trebuie
şi vă asigur că este singurul mod de a ne ridica din existenţa aceasta
întâmplătoare, din viaţa noastră trăită cu mintea fără perfecţiune şi greu de
înţeles de cele mai multe ori.
Sufletul
nostru este viu şi dacă reuşim să dăm dragostea ce izvorăşte din el cu o
putere fără limite, să avem încredere în el, să fim buni şi cu gânduri curate
atunci vom simţi viaţa cu adevărat şi vom trăi în armonie şi cu Dumnezeu
ajungând acolo unde ne este locul şi menirea.
Nu trebuie să
ne fie frică nici măcar de Dumnezeu pentru că nu asta vrea ci să trăim frumos
şi demn pe acest pământ, plini de dragoste şi bunătate, aşa cum este El.
Dragostea
din suflet nu este o joacă şi
este singura care face minuni şi aici pe pământ.
Încercaţi să
trăiţi plini de dragoste şi bunătate şi o să-mi daţi dreptate, veţi căpăta
puteri venite din suflet din ce în ce mai mari.
Nu este nevoie
să ne izolăm în sihăstrie şi să ne creem suferinţă singuri ca să ne apropiem
de energia divină vie. Este o metodă greşită pentru că sufletul nostru vrea să
se împlinească prin dragoste şi este nevoie să dăm dragostea din suflet unei
persoane cu care să ne împlinim viaţa cu adevărat.
Suferinţa nu
este pe placul sufletului şi-l ajută pe cel care are credinţă pură să treacă
peste greutăţi în viaţă
vindecându-l de
boli şi dându-i putere de viaţă.
Corpul nostru
este ca o uzină chimică de o complexitate enormă iar energia cu care
funcţionăm este vie şi are puteri fără limită, doar să avem credinţă, dragoste
şi bunătate şi atunci cu gândul putem cere energiei divine vii să facă multe,
inclusiv să ne vindece de boli.
Medicamentele
ne fac mai mult rău decât bine.
În majoritatea
cazurilor ele tratează efectele substanţelor interzise care ajung în corpul
nostru şi a microcipurilor plantate în noi care sunt imprevizibile şi greu de
anticipat de multe ori iar medicina nu recunoaşte asta aşa cum nu recunoaşte
nici existenţa lui Dumnezeu fiind pe un drum din ce în ce mai greşit şi
îngroşând hora nebuniei pe acest pământ.
Microcipurile
din pielea capului se depistează prin frecare cu unghia a fiecărui milimetru
din piele iar acolo unde se găseşte un punct dureror care prin frecare devine
şi mai dureros şi se inflamează se află un microcip şi trebuie ars-cauterizat,
este cât un vârf de ac şi face ravagii în fiinţa noastră.
Dacă ni se pun
în mâncare şi ajung să se fixeze în interiorul stomacului ne fac rău prin
substanţele care le degajă însă nu ne influenţează gândurile şi funcţionarea
minţii.
Mâncarea,
lichidele, produsele de întreţinere casnică şi personală otrăvite cu diverse
substanţe ne fac extrem de mult rău mai ales dacă nu ne dăm seama şi avem
parte de ele pe termen lung pentru că ne schimbă stările, ne încetinesc
activitatea cerebrală şi ne fac să trăim cu sufletul închis pentru că este
otrăvit şi se retrage iar în final prin slăbirea organismului ne produc boli
diverse.
Înainte de
orice tratament trebuiesc eliminate microcipurile cât mai bine cu putinţă şi
curăţat corpul de orice urmă de otrăvuri care au ajuns în organism şi veţi
vedea că nu este nevoie de medicamente decât în cazuri foarte rare.
Fiţi extrem
de atenţi la stările pe care le aveţi, la gânduri
şi la activitatea cerebrală şi o să reuşiţi să vă desprindeţi
din capcanele în care sunteţi traşi cu forţa.
Un somn
întrerupt pe timpul nopţii, gânduri multe amestecate ce duc la un comportament
instabil, ochi înroşiţi, senzaţia de gură uscată, creşterea dorinţei de sex
peste limite normale, urină colorată, stare de agitaţie, senzaţia de creier
strâns, senzaţia de frig, bătăi ale inimii mai puternice şi sacadate, dureri
de cap, slăbirea vederii sunt câteva din simptomele otrăvirii organismului
nostru.
La unii oameni
este suficientă doar o lucrare dentară ca să le fie controlate gândurile,
depinde cât de evoluat este programul la fiecare şi cât de bună este legătura
cu sufletul.
Prin aceste
substanţe interzise şi microcipuri ni se ia dreptul la viaţă şi fericire.
Singura care
vindecă orice boală a fost şi va rămâne credinţa pură în Dumnezeu.
Medicina are
rolul ei şi este importantă în cunoaşterea noastră dar va trebui să ţină seama
de energia divină vie cu care existăm şi este nevoie să învăţăm oamenii să
dezvolte metode de autovindecare.
Energia divină
vie este aceea din care apar universurile şi are totul în componenţa ei iar
sănătatea corpului nostru depinde în final de sufletul nostru.
Religia a avut
şi ea un rol important în evoluţia omenirii şi a adus de multe ori stabilitate,
deşi au fost perioade nu tocmai plăcute de-a lungul timpului în care a făcut
mult rău dar va trebui să înţelegem că avem un singur Dumnezeu – această
energie divină vie, forma de viaţă supremă în infinitul care ne înconjoară.
Să încercăm să
ne găsim cu adevărat un numitor comun în credinţa pe care o purtăm în suflet
toţi oamenii de pe acest pământ şi să trăim aşa cum ne vrea Dumnezeu,
plini de dragoste şi bunătate cu toţii.
Ar fi bine să
învăţăm să trăim cu adevărat şi nu doar să supravieţuim aşa cum facem
majoritatea.
Nu degeaba este
energia divină vie numai dragoste şi bunătate, încercaţi să faceţi un efort
conştient şi să înţelegeţi iar fericirea divină venită din suflet este fără
egal.
Ar fi bine să
ne trezim cât mai mulţi pentru că tot răul acesta care stăpâneşte lumea are o
provenienţă din timpuri mai vechi şi este ca un tăvăluc cu inerţie mare ce se
va opri foarte greu iar fără efort şi sacrificii nu vom reuşi să oprim acest
rău distrugător şi să trăim o viaţă împlinită, în dragoste şi bunătate.
Nu cred că ne
dorim să facem vânzare de medicamente de dragul comerţului ca să ne distrugem
sănătatea şi poate ar fi bine să folosim energia divină vie cu puteri fără
limită din noi care poate vindeca orice boală.
Acolo
nu există boli şi nici răutate numai că dragostea şi bunătatea fără margini se
înfurie când primeşte suferinţă prea multă.
Să încercăm să
privim cu îngăduinţă oamenii din jur şi să nu lăsăm interesele materiale să
conducă în defavoarea vieţii.
Nici suferinţa
venită din suflet nu se tratează cu medicamente din simplul motiv că sufletul
se vindecă singur având puteri fără limită iar medicamentele în acest caz nu
fac decât să slăbească legătura minţii cu sufletul şi produc mai mult rău.
Aveţi credinţă
în sufletul pe care-l purtaţi şi veţi primi o răsplată divină pentru
încrederea şi bunătatea pe care o daţi de la energia divină vie care ne-a
creat.
Religiile ar
trebui să aducă pace şi înţelegere pe acest pământ şi poate ar fi bine să se
ajungă la un numitor comun mai curând.
Să credem cu
toţii în Dumnezeu şi atât, în această energie divină vie care există şi
ar fi suficient să avem cu toţii aceeaşi credinţă ca să aducem armonie
şi fericire cu adevărat pe tot pământul.
De politică
nici nu ar trebui să mai vorbim pentru că este complet inutilă şi reprezintă
oarecum bomboana de pe coliva umanităţii pe care ne-o pregătim singuri cu
mintea noastră defectă.
Nu avem nevoie
de şefi care să ne conducă viaţa pentru că nu suntem roboţi sau de oameni care
să vânture vorbe ci este nevoie să facem cu toţii activităţi utile nouă şi
acestei planete.
Tare mult aş
vrea să fiu înţeles şi nu judecat.
Oamenii de
ştiinţă ar fi bine să accepte că aşa cum Einstein avea credinţă în Dumnezeu ar
trebui să avem şi noi toţi pentru că de acolo din energia divină vie ne vor
mai veni cunoştinţe deosebite care să ne lumineze existenţa iar în cercetările
noastre să fim lipsiţi de gânduri necurate pentru că dăm dovadă de o gândire
măruntă şi meschină.
Sufletul din
noi ne înţelege foarte bine şi nu-l putem păcăli, ne păcălim singuri aşa cum
şi atunci cănd facem rău altora ne facem singuri rău.
Unii semeni de-ai
noştri îşi doresc putere cu care să conducă alţi oameni şi să facă rău în jur
dar nu au nici măcar capacitatea să se vadă pe ei aşa cum sunt cu adevărat, nu
au puterea să trăiască în armonie şi dragoste cu cei din jur.
Este nevoie să
încurajăm şi să dezvoltăm activităţi care ne încântă existenţa şi ne fac viaţa
împlinită.
Dacă vedem
familii fericite şi perechi de îndrăgostiţi din tot sufletul să-i aprobăm şi
să-i privim cu încântare şi înţelegere, să încercăm să le facem viaţa uşoară
aşa cum
ne-ar place şi
nouă şi vom avea parte de dragoste pe acest pământ.
Ştiu că este
greu să credem în dragoste şi bunătate dar atunci când simţim aşa ceva ne
cuprinde o fericire interioară greu de descris şi nu cred că există interes
mai divin, doar oamenii cu mintea defectă pot gândi altfel.
Putem face
multe în viaţă şi ar fi bine să nu mai fim aşa strânşi în gândire ci să
devenim cu adevărat superiori ca fiinţe.
Când o să
simţiţi că începeţi să vă încărcaţi cu energie divină vie totul începe să
devină posibil, doar că dragostea şi bunătatea vă face să fiţi vulnerabili în
faţa răutăţii oamenilor.
Cu cât o să vă
ridicaţi mai sus cu atât o să simţiţi viaţa aşa cum greu se poate descrie în
cuvinte şi nu va mai conta nici o răutate pentru că o să-i vedeţi pe cei care
fac rău ca pe nişte mărăcini uscaţi care fac umbră pământului fără rost şi se
zbat în întuneric, cuvinte grele dar adevărate.
Un mărăcine
uscat nu transmite nimic, are doar un fel de ghem cu ţepi unde-şi ascunde
otrava pe care o împrăştie în jur şi mai ajunge câte un câine turbat în
preajmă ce-şi face nevoile la rădăcina lui.
De la natură şi
de la alte fiinţe care ne înconjoară putem învăţa multe şi cu mare uşurinţă.
Dacă oamenii ar
trăi cu sufletul viaţa ar deveni uşoară, frumoasă şi cu adevărat divină şi
împlinită, nu ar mai fi nevoie de atâta risipă de energie în direcţii complet
greşite, de atâtea legi sau cum vreţi să le spuneţi făcute să îngrădească
frumuseţea existenţei umane.
Omul a avut şi
va avea multe realizări frumoase iar ştiinţa, arta şi cercetarea au făcut să
iasă la iveală lucruri utile care ne încântă existenţa şi ne fac viaţa mai
uşoară.
Einstein este
considerat cea mai luminată minte care a existat vreodată însă avea o credinţă
puternică în suflet şi simţea energia divină vie din interior fiind mereu plin
de dragoste şi cu dorinţa de a face numai fapte bune.
Nici nu putea
primi altfel atâtea cunoştinţe de la energia divină vie.
Omul când va
conştientiza că există această energie divină vie care ne guvernează existenţa
şi se află în noi prin sufletul nostru i se va schimba viaţa, îşi va găsi
drumul spre fericire şi armonie şi va trăi cu totul altfel decât acum.
Dacă unora nu
le place această denumire de Dumnezeu se va găsi în timp o denumire comună
acceptată de toată omenirea.
Important este
să lăsăm răutatea deoparte şi să nu mai judecăm semenii noştri, să învăţăm ce
este dragostea şi bunătatea cu adevărat.
Nu mai avem
nevoie de jertfe ca să înţelegem că există această energie divină vie, că avem
o formă de viaţă supremă în infinit care vrea să trăim frumos în existenţa
noastră limitată.
Oameni suntem
toţi cei care purtăm acest chip dar din neputinţă ne urâm şi nu reuşim să ne
acordăm înţelegere însă ar trebui să ne ajutăm între noi şi să ne facem viaţa
cât mai frumoasă unii altora.
Suferinţa apare
oricum în viaţa noastră pentru că avem bunici, părinţi, prieteni, animale
apropiate care se duc aşa că nu ar trebui să mai adăugăm şi noi alta la cea pe
care nu avem cum să o ocolim de-a lungul existenţei noastre.
Doar o educaţie
sănătoasă şi o putere de înţelegere mai mare de către toţi cei care suntem pe
acest pământ a problemelor de existenţă vor mai rezolva în timp din
neajunsurile noastre existenţiale dar odată aşezaţi pe drumul bun vom reuşi în
final să începem a trăi aşa cum ne este dat.
Omul a fost
făcut să trăiască în pereche, bărbat şi femeie, numai aşa se pot împlini
sufletele noastre.
Familia este
nucleul existenţei umane şi adevăratul izvor de fericire care creează
premizele să poţi urca câte o treaptă
de-a lungul
vieţii, să poţi înţelege frumuseţea existenţei umane, în rest totul rămâne o
amăgire şi o rătăcire cu rezultate false.
Familia este
pentru cei puternici, înţelepţi şi plini de dragoste dar numai atunci când
există cu adevărat, fără falsuri, trădare şi minciună sau un compromis ascuns.
Numai cine
trăieşte la lumină cu adevărat, împăcat cu el şi cu cei care-l înconjoară iese
din întunericul existenţei întâmplătoare unde se creează viaţă falsă trăită
într-o existenţă înşelătoare şi distrugătoare pentru cei care se lasă ajunşi
acolo.
Omul apare ca
un brad falnic sau o floare gingaşă atunci când trăieşte cu sufletul, în
dragoste şi fapte bune sau poate apare ca un mărăcine uscat care face umbră
acestui pământ şi se zbate într-un fel de întuneric atunci când trăieşte în
răutate, fals, compromis, minciună şi fapte urâte.
Calea de mijloc
nu poate exista pentru că nu putem păcăli ceea ce ne-a creat şi poate ar fi
bine să învăţăm să înfruntăm realitatea cu mai mult curaj şi înţelepciune şi
să ne recăpătăm demnitatea de om aşa cum în istoria noastră au reuşit
destui.
Din păcate răul
se întinde repede şi cuprinde acest pământ, minţile umane defecte fiind
singurele vinovate.
Răutatea
câştigă teren în viaţa reală tocmai pentru că dragostea şi bunătatea nu pot
face rău şi nu dau pedepse nefiind posibil aşa ceva iar iubirea, sexul murdar,
trădarea şi minciuna atrag mai uşor şi sunt molipsitoare ca o ciumă fără
scăpare.
Ca să te
împlineşti ca om pe acest pământ va fi din ce în ce mai greu şi este păcat de
noi pentru că am ajuns departe în
evoluţia noastră şi avem o şansă pe care puţine vieţuitoare o au.
Omul a perceput
tot mereu semnale de la energia divină vie şi a căutat să-şi explice credinţa
pe care o are în suflet pentru că a simţit-o mereu fără voia lui.
Poate că a
venit vremea să încheiem căutările noastre şi să încercăm să trăim natural şi
frumos dar în armonie cu ceea ce ne-a creat şi ne face să simţim ce este viaţa
pentru că sufletul nostru reprezintă viaţa şi ne face existenţa împlinită şi
frumoasă.
Cine nu poate
înţelege şi crede că am apărut din neant dă dovadă de slabă cunoaştere şi
neînţelegere cumplită.
Nu am apărut
din nimic pentru că nu aveam cum iar existenţa noastră este extrem de simplă,
doar noi o complicăm din necunoaştere profundă cu mintea noastră fără
perfecţiune.
Nu plecăm
nici în rai nici în iad şi nici o altă viaţă nu există
iar sufletul nostru se desprinde doar de
corp, se închide fereastra ce face legătura cu energia divină vie.
Îl avem în noi
ca să-l împlinim prin dragoste dar se pare că avem o minte, acest program care
ne dă mari bătăi de cap şi ne face existenţa grea depărtându-ne de scopul
vieţii.
Să nu mai
complicăm totul în jurul nostru şi să ieşim din această forfotă fără sens, să
încercăm să simplificăm viaţa aşa cum este energia divină vie din noi,
numai dragoste şi bunătate fără să mai adăugăm atâtea ingrediente şi atâta
răutate care nu va face bine acestui pământ şi nici nouă niciodată.
Tot ce se
întâmplă cu noi se explică prin existenţa energiei divine vii şi este bine să
nu ne mai gândim la tot felul de fenomene paranormale sau supranaturale, la
demoni, diavoli, stafii sau alte invenţii produse de încâlcita minte umană,
toate acestea există numai în închipuirea unor minţi fără limpezime.
Puterile sau
însuşirile ceva mai deosebite ale unor semeni
de-ai noştri
sunt datorate unei armonii cu sufletul mai speciale şi se explică prin energia
vie ce vine din suflet şi are puteri fără limită şi este bine să încercaţi cât
mai mulţi cei care vă ştiţi puri şi cu fapte bune să evoluaţi spre această
apropiere de divinitate şi veţi vedea că gândurile vă sunt ascultate şi o să
puteţi face ceea ce nici nu vă imaginaţi.
Îndrăzniţi să
trăiţi cu sufletul şi veţi fi surprinşi de puterile ce le veţi căpăta şi de
fericirea divină din interior pe care o veţi cunoaşte.
Un reportaj la
tv arăta un om care a crescut un pui de leu şi
l-a făcut mare
după care l-a dus în savană şi după câţiva ani a mers să-l caute şi când s-au
reîntâlnit leul masiv şi impunător a venit la el, la pus la pământ şi l-a luat
în braţe ca pe un părinte pe cel care l-a crescut şi-l lingea pe faţă ca şi
cum îl pupa de atâta dor şi dragoste.
Aceasta este
dragostea din suflet şi nu este o joacă pentru că leagă două suflete aşa cum
greu înţelegem.
Este singura
legătură divină, în rest ce leagă omul este ca o regulă de convieţuire în
societate cu valoare simbolică însă cine trădează dragostea din suflet şi o
distruge face un mare păcat iar dacă aceasta nu mai există cei doi nu mai au
nimic sfânt în comun.
Sau undeva într-o
junglă oamenii de ştiinţă au descoperit că toate animalele de pe o rază de
kilometri mergeau într-un singur loc să mănânce argilă şi se programau cu o
exactitate greu de înţeles la anumite ore în aşa fel încât să nu se suprapună
sau să se încaiere şi asta deşi destul de aproape mai era alt loc cu argilă.
După cercetări
s-a descoperit că acolo unde veneau animalele argila avea proprietăţi
deosebite de detoxifiere şi venind la câteva zile să mănânce organismul lor se
curăţa de toxine şi preveneau boli şi suferinţe care puteau apare în timp din
cauza diverselor plante otrăvitoare pe care le consumau fără să-şi dea seama.
Oamenii de
ştiinţă nu-şi puteau explica toate acestea.
În natură
există o armonie şi un ciclu de viaţă bine conturat iar energia vie din
sufletele animalelor avea grijă de ele şi prin intuiţie le ducea acolo ca să
le ferească de suferinţă.
Energiei divine
vii nu-i place suferinţa deşi o primeşte cu bunătate însă îi răsplăteşte pe
cei care dau dragoste şi ştiu să trăiască în armonie viaţa.
Numai omul
distruge sisteme întregi de viaţă şi ecosisteme ale naturii care cu greu s-au
dezvoltat şi în timp foarte îndelungat neînţelegând ce este aceea
armonie.
Şi în mediul
marin există o armonie dobândită în milioane de ani pe care tot omul îl
afectează şi îl distruge din neştiinţă şi neînţelegere a vieţii.
Nu ne facem rău
numai nouă ca fiinţe ci ajungem să distrugem din păcate un întreg sistem de
viaţă de pe această planetă.
Există oameni
care rezistă la temperaturi scăzute peste limitele umane normale sau au alte
şi alte capacităţi deosebite însă totul se explică prin energia divină vie cu
puteri fără limită pe care o avem în suflet.
Ceea ce numim
noi frig este relativ pentru că îl simţim în funcţie de căldura care
vine din suflet şi de multe ori la aceeaşi temperatură indicată de termometru
simţim altfel temperatura care ne înconjoară; energia divină vie reglează
totul în jur după reguli ştiute de ea.
Omul domină
prin răutate şi forţă însă se îndreaptă către o dispariţie nedemnă şi-i păcat
de noi pentru că arătăm frumos şi avem capacitatea să înţelegem viaţa cu
adevărat.
Sufletul nostru,
această fereastră care se află în inimă, se deschide după cum ştim să trăim
viaţa, dacă trăim în răutate şi fapte urâte, cu o minte defectă şi bolnavă
sufletul nostru se strânge şi rămâne cât un punct pentru că acolo există numai
dragoste şi bunătate fără margini iar răutatea şi viaţa falsă este calea
greşită a fiinţelor care nu-şi înţeleg menirea existenţei şi se pedepsesc
singure.
Dacă reuşim să
trăim în dragoste şi bunătate tot mereu şi să ducem o viaţă care tinde către
perfecţiune sufletul nostru începe să se deschidă şi vom trece pe trepte de
evoluţie la care nici măcar nu putem gândi acum.
Când fereastra
se deschide suficient inima nu o vom mai simţi, rămâne în energia divină vie
şi începem să simţim viaţa cu o putere greu de descris.
Treapta
supremă de evoluţie a oricărei fiinţe din universurile fără sfârşit şi
implicit a omului este să poată deschide fereastra complet aşa încât corpul să
se contopească cu energia divină vie.
Cine ajunge pe
această treaptă de evoluţie trăieşte cât vrea pentru că acolo, în energia
divină vie, nu există timp, nu există boli iar puterea de viaţă este fără
margini.
Se pare că doar
Iisus a ajuns să deschidă fereastra complet şi să se contopească cu energia
divină vie plin fiind de dragoste şi bunătate fără margini, faptele lui având
menirea să ne arate cum este bine să trăim viaţa.
A ajuns pe
treapta supremă de evoluţie din infinitul care ne înconjoară şi cu toate
acestea era privit ca un ciudat de către cei care-l cunoşteau şi nici acum
oamenii nu au puterea să-l înţeleagă însă energia divină vie a făcut în aşa
fel încât lumea să i se închine pentru că şi-a împlinit sufletul aşa cum rar
se întâmplă în acest infinit care ne înconjoară.
Dacă nu era
omorât şi rămânea în starea aceea putea trăi şi astăzi dar nu aceasta este
esenţa existenţei noastre să trăim veşnic ci să ne împlinim sufletul căt mai
bine şi frumos posibil.
Dacă vreţi să
simţiţi că trăiţi în fiecare an câte o viaţă deschideţi-vă sufletul şi
contopiţi-vă cu energia divină vie, cu această formă de viaţă supremă care ne-a
creat şi care este perfectă.
Răsplata divină
este fără egal iar sufletul din noi ne înţelege extrem de bine şi nu-l vom
putea păcăli în vecii vecilor.
Iisus, acel om
care a făcut numai bine în jurul lui şi a dat dragoste şi bunătate fără limite
a fost omorât de către poporul evreu din neştiinţă dar cu răutate şi din
păcate majoritatea celor care se trag din acei oameni care i-au adus moartea
trăiesc cu sufletul închis cât un punct şi astăzi ducând o povară grea şi
iubind doar banii, fără să cunoască dragostea din suflet şi viaţa adevărată.
Dumnezeu s-a
supărat pentru că trăia prin Iisus aşa cum dorea şi cum puţini oameni au
puterea să înţeleagă şi curajul să trăiască viaţa.
Nu avem voie să
facem rău niciodată mai ales celor care fac numai bine pe acest pământ.
Mergeţi şi
priviţi o căprioară în ochi şi veţi vedea puritatea, nobleţea, bunătatea,
gingăşia şi frumuseţea adevărată şi spuneţi atunci dacă puteţi face vreun rău
unei aşa fiinţe.
Încercaţi să vă
depăşiţi barierele cunoaşterii şi înţelegerii şi nu mai rămâneţi ancoraţi în
ce a fost pentru că energia divină vie care ne-a creat nu ne vrea decât binele.
Gândiţi-vă
numai ce înseamnă bunătate, dar profund şi după aceea încercaţi să
înţelegeţi ce înseamnă bunătate fără margini.
Uitaţi toţi de
răutate şi începeţi să faceţi numai bine în jur pentru că răsplata divină nu
are egal şi nu va avea niciodată.