Constantin Frosin - (CU) CĂRȚILE PE MASĂ !

Constantin Frosin - (CU) CĂRȚILE PE MASĂ !

Deoarece anumite persoane au motivat că nu au auzit de mine, atunci când am solicitat Indemnizația de merit, am decis să las faptele să vorbească! Iată-le, pe rând :

Întâi de toate, sunt unul din cei mai publicați autori (17 cărți) și traducători (46 cărți traduse în edituri franceze și francofone), dar și autor de articole (71 de reviste străine).

Total general: 45 cărți de autor, 46 cărți traduse in edituri straine, cca 200 cărți traduse în limba franceză, publicat de peste 700 (numere de) reviste franceze și francofone, cca 200-300 reviste românești.

În țară: două ediții ale unui Festival internațional de literatură COPILUL-POET, L’ENFANT-POÈTE, organizate la GALAȚI în anii 1994 (prima ediție) și 1996 (a doua ediție).

Ediția I, 1994

INÉDIT nr. 89, février 1995, vorbește elogios despre Festival și despre antologia tradusă de mine POÈTES ROUMAINS DU XX-E SIÈCLE, publicată de revista RÉSU.

Revista RÉSU no.68, dec. 1994, este dedicată în întregime poeziei românești, sub titlul: POÈTES ROUMAINS DU XX –e SIÈCLE, tradus în întregime de subsemnatul (pp. 5 - 65), cuprinzând poeți precum : Bogdan GHIU, Ioan Flora, Liviu Ioan STOICIU, Marta PETREU, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Aurel Rău, Virgil Mazilescu, Constantin ABĂLUȚĂ, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Florin Mugur, Nichita DANILOV ș. a.

Revista RÉSU 71, sept. 1995, dedică Festivalului un întreg număr, sub titlul :Sous le signe de l’Enfant-Poète en Roumanie, și în limba română : Colocviile internaționale de Poezie Copilul-Poet/L’Enfant-Poète, 56 pagini, din care 32 sunt scrise și/sau traduse de subsemnatul : e vorba de poeme ale copiilor-poeți din Galați, dar și de poeți precum Sergiu Adam, Sterian Vicol, Constantin Frosin.

N. B. Ultimele două pot fi considerate producte culturale de amploare, atât prin valoarea poeților incluși, cât și a numărului de pagini, care s-au bucurat de o bună primire în revuistica franceză și francofonă.

Editura Résurrection (aceeași care publică revista RÉSU), a publicat un volum de poeme al subsemnatului, sub titlul POÈMES, în decembrie 1995, cu ISSN : 0754 – 1155, Prefața (elogioasă !) fiind semnată de directorul editurii și revistei RESU, dl Jean CUSSAT-BLANC.

În 2003, sub semnul aceluiași Festival COPILUL-POETE/L’ENFANT-POETE, la editura Le Brontosaure (Paris, Franța) a apărut mini-antologia SIMPLEMENT UN ÉCHO, apărută în semn de omagiu adus lui NICHITA STĂNESCU, poemele incluse (pp. 5 -37 fiind traduse de subsemnatul), Prefața fiind semnată de Joel CONTE, Președintele Asociației Rencontres Européennes (Paris).

Mai sunt și alte ecouri, dar starea mea de sănătate nu-mi permite să răscolesc toată arhiva personală, de câteva zeci de mii de pagini…

Ediția a II- a

Gazdele gălățene au pregătit o surpriză participanților, publicând o antologie întocmită de Doina LEPĂDATU, intitulatăFLORILÈGE DANUBIENși tradusă de subsemnatul, de 34 pagini, urmată, tot în traducerea mea, de poeme ale câtorva copii-poeți din Europa și Francofonie. Antologie apărută sub egida Inspectoratului pentru Cultură al Județului Galați. Total : 44 pagini traduse.

Invitații participanți nu s-au lăsat mai prejos și au publicat la editura Jean-Cristophe Lizier din Luxemburg, miniantologia LES ENFANTS DU DANUBE, tot în traducerea subsemnatului.

La aceeași editură luxemburgheză, în 1997 a apărut o antologie europeană de poezie : Flammes de poésie qui scintillent dans le ciel de la vie, volumul încheindu-se cu un poem al Simonei FROSIN : La neige (pagina 95). De remarcat că la pagina 91, apare un extras din poemul pe care Laurent BAYART îl dedică României, în urma Festivalului L’Enfant-Poete la care a participat, poem intitulat MA ROUMANIE. Semn că Festivalul s-a ridicat la înalțimea așteptărilor lor, el fiind șeful DRAC – Direcția Regională a Afacerilor Culturale din Strasbourg. Reamintesc aici că și Jean CUSSAT-BLANC, directorului revistei RESU, a închinat un poem României, intitulat ODE À LA ROUMANIE !

ALTE PRODUCTE CULTURALE

Academia Francofonă, al cărei membru suntem din 1991, ne-a încredințat redactarea și publicarea a două numere din publicația Academiei : LE COURRIER FRANCOPHONE, nr. 36 și 37. Cum nu am reușit să regăsesc nr. 36, voi spicui din nr. 37 : VIVE LA FRANCOPHONIE, de subsemnatul, Strămoșul Curierului Francofon, de Cincinat Pavelescu, Francofonia Românilor de subsemnatul, Francofonia în România, de Joel CONTE, Pentru a fi un om desăvârșit, de Geo Bogza, Limba Noastră de Mateevici, în traducerea subsemnatului, România – țara copiilor străzii și nimic altceva ? de subsemnatul, Poeme de copii care invită la reflecție, traduse de subsemnatul, Interferențe franco-române de subsemnatul, Cântecul gintei latine de Vasile Alecsandri și Brad bătrân de Nicolae Iorga, traduse tot de subsemnatul, Dimitrie Cantemir – An Internațional UNESCO, de subsemnatul.

În anul 1999, din proprie inițiativă, am redactat și nr. 43 al Curierului Francofon. Numărul se deschide cu superbul poem ROUMANIE FRANCONISSIME de René BONNET DE MURLIVE, urmat de minunatul poem ODĂ ROMÂNIEI, semnat de Jean CUSSAT-BLANC. La fel de reușit e și poemul lui Joel CONTE : LES CHÂTEAUX DE ROUMANIE, urmat de poemul À CONSTANTIN FROSIN, Maître Poète Francophone Roumain, de René BONNET DE MURLIVE (Laureat al Academiei Franceze). UrmeazăMIORIȚA, MĂNĂSTIREA ARGEȘULUI, IMN de Petru Cercel, toate în traducerea subsemnatului. Urmează două studii de Dan RÂPĂ : Umanistul Maximilianus Transylvanus Bruxellensis, primul istoric contemporan al periplului lui Magellan în jurul lumii, și : Prințul Poet Petru Cercel, un umanist român al Renașterii Europene. Alte articole demne de interes : Originile latine ale românilor și continuitatea lor după retragerea romînilor de la nord de Dunăre, de Cristian Olariu, Cultura română din secolul XIX în contact cu lumea occidentală, de Elena Olariu, Originea latină a limbii și poporului român, de Anca & Laurențiu. Numărul se încheie cu poemul LA FAMILLE IDÉALE, de subsemnatul.

N. B. Toate cele trei numere ale revistei, în format A4, primele două având 24 pagini, ultimul 42 pagini, au fost publicate pe speze proprii, fără niciun fel de sprijin din afară. Menționez că și aceste din urmă producte nu intrau în vederile mele de traducător literar sau autor de studii și articole științifice, le-am asumat din mers, pentru a contribui la cunoașterea și, mai ales,la recunoașterea valorilor românești !

Pe aceeași linie se înscriu și următoarele lucrări : GEORGE ENESCU, UN SUFLET ROMÂNESC IN UNIVERSALITATE, editura Alma Galați, 1998, prefață Viorel Cosma, autori Dan RÂPĂ și Constantin FROSIN (și traducător) ; V. A. URECHIA : Profil istoriografic, editura Fundației Academice Danubius, 2001, de Anișoara POPA ; Ștefan Stanciu, Nicolae Titulescu et la souveraineté de la Roumanie au Danube Maritime, ed. Le Brontosaure, 2002 ; Valeriu Anghel : Moldova lui Ștefan cel Mare, Pallas Editions, 2006 ; Valeriu Anghel, Vrancea în spațiul cultural european, Editura Pallas, 2004. Mircea Leonte, Le vin aliment, tonique et médicament, editura Pax Aura Mundi, Galați, 2000. 206 pagini. ISBN 973-99607-4-X.

Alte activități culturale în slujba României

Conferința despre Traducere, ținută cu ocazia conferirii Medaliei Parlamentului European, în cadrul Bienalei MittelEuropa 1995, la Librăria Oberlin (30 sept. 1995, ora 16) din Strasbourg, și o a doua conferință, ținută la Cave de l’Hôpital din Strasbourg, Despre traducere și autotraducere, prin prisma scrierilor cioraniene. De menționat că prezența mea la Bienală a fost semnalată și salutată de publicația Bienalei : MITTELEUROPA, Schiltigheim 29 sept. – 15 oct. 1995, unde apar în poziția a treia (p. 14), după Blaga Dimitrovna, Prim-Ministra Bulgariei, și după Antonin Liehm, Directorul celebrei reviste LETTRE INTETRNATIONALE. De remarcat că am fost singurul participantla Bienală, care a dat un interviu la Televiziunea centrală din Strasbourg !

Conferința despre Poezia Română(și traducerea de poezie)de la Primăria din Asnières-sur-Seine, din 22 octombrie 2004, ora 19 30, în cadrul Zilelor Culturii din Balcani, despre Poezia Română.

Conferința TransdisciplinarăTRADUIRE LA POÉSIE, susținutăla Universitatea din Sud – Toulon-Var în 11 aprilie (orele 15 – 17) 2011, când am fost Profesor Invitat (Visiting Professor).

La aceeași Universitate, în cadrul ciclului de Conferințe LIVRES ET ACTEURS DU LIVRE, am susținut Conferința Le livre sous la dictature de Ceausescu (joi, 19 aprilie 2012, orele 17 – 19) (tot în calitate de Professeur Invité).

În anul 2003, am făcut o donație masivă de carte la Centre International Universitaire de Paris, director Mme LOUSTALOT, în cadrul unei manifestări dedicate acestei donații. E vorba de lucrările subsemnatului : La Traduction entre Mythe et Réalité, Le Brontosaure 2003, Du Non-Sens au Paradoxe, Le Brontosaure 2002, Pensez-vous français ?, Le Brontosaure, 2002, Après l’amour, à la belle étoile, dar și alte lucrări, precum : Ștefan Stanciu, Nicolae Titulescu et la souveraineté de la Roumanie au Danube maritime, Le Brontosaure, 2002, I. L. CARAGIALE : MITICĂ, ed. Cartea Românească (2002), Laura HEPP, Mon propre milieu, édition N’Ergo, Galati (2002), traduse de mine, dar și Oana DUGAN, Symbolisme Franco-Maçonnique dans l’œuvre de Gérard de Nerval, editura Fundației Universitare Dunărea de Jos, lucrare coordonată de mine pentru obținerea examenului de licență.

Alte lucrări de promovare a scriitorilor români : SOIF DE MOTS, Les Poètes Roumains à l’honneur, anthologie (60 pagini),ISBN : 2-900742-54-7, apărută în 2002 la editura Le Brontosaure,cuprinzând următorii poeți : Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, în traducerea subsemnatului. Iată ce spune directorul editurii, dl Louis DELORME, primul laureat al tuturor Asociațiilor și Societăților literare și de poezie din Franța : « Constantin FROSIN, a avut inițiativa acestui Tom 12 din SOIF DE MOTS și a tradus pentru noi pe cei mai eminenți dintre compatrioții săi. (…) Nu e simplu să restitui gândirea dintr-o limbă într-altă limbă, să nu-i trădezi nici spiritul nici litera. În poezie, forma e la fel de importantă ca și fondul. Respectarea turnurilor, imaginilor, personalității unui autor și, dacă se poate, particularismelor celor două limbi, nu e posibilă decât dacă traducătorul cunoaște perfect emițătorul și receptorul, dacă reușește să le ajusteze/pună de acord, precum vasele comunicante, astfel încât osmoza să fie deplină și totală, fără pierderi sau adăugiri. Îi mulțumim călduros lui Constantin FROSIN ! »

Ca un arc peste timp, numărul 23 al acestei antologii (ISBN 978-2-916974-23-1) îl are ca Invitat de onoare pe Constantin FROSIN, despre care dl Louis DELORME amintește că este « un eminent traducător al scriitorilor români în limba franceză » (p. 7 a Tomului 23). Dacă subsemnatului i s-au alocat 24 pagini, poetului francez Jean-Claude COQUET (și el invitat în acest număr), i s-au alocat 10 pagini…

Printre actele de cultură înfăptuite de subsemnatul, pot enumera antologia poeților români de expresie francezăA L’OREE D’UN BOIS (24 poètes d’expression française), apărută la editura Centrului Cultural Județean Galați în anul de grație 2006 (230 pagini format X5), ISBN (10) 973-87650-2-1. ISBN (13) 978-973-87650-2-3. Se pare că este prima (și singura) antologie de acest fel, publicată.

Tot la această categorie (deoarece specializarea mea nu este Istoria),pot include și lucrarea prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu (specialitatea Istorie) :LA FRANCE DANS L’HISTOIRE ET LA CULTURE DES ROUMAINS. INTERFÉRENCES, apărută la editura franceză Le Brontosaure în 2016 (230 pagini, format X5), ISBN : 978-2-916974-72-9, pe care dl Yves-Fred BOISSET, directorul revistelor INITIATION și La Braise et l’Etincelle, o consideră « o lucrare importantă, foarte bine documentată, care nu face decât să întărească și mai mult legăturile de prietenie dintre cele două țări ale noastre, așa cum au fost ele puse în lumină de autor ».

Aceeași editură franceză, al cărei director este un mare prieten al României, a publicat un opuscul format A4 de 36 pagini consacrat lui Georges Bengesco, considerat cronicarul literar al evenimentelor din Franța anilor 1870, intitulat POÈMES, apărut în 2013. ISBN : 978-2-916974-52-1.

Fiind profesor la Catedra de Limba Franceză (neavând deci ca specialitate oficială Literatura franceză), consider (și nu numai eu) că tot ce am publicat pe teme literare în revistele franceze și francofone, sunt acte de cultură, iar nu simple contribuții ale unui specialist în materie. Iată o selecție a celor mai semnificative articole :

Cioran et le rire. Regards sur une pensée entre moralisme, religion et philosophie, in Revue de Littérature Comparée (directeur Pierre BRUNEL), nr. 4/2008, Didier Erudition, pp. 475-487, ISBN 978-2-252-03660-0, ISSN 0035-1466.

Ion Barbu, De la musique des symboles, in Regards sur la poésie du XX -e siècle, Les éditions namuroises, 2009, Namur, pp. 9-18, ISBN 978-2-930378-61-9. Format X5, lucrarea are 580 pagini.

Traduire est plus difficile qu’écrire, in SKENE, Revue de littérature française et italienne contemporaines, 2014, Skena Editore/Alain Baudry&Cie, Fasano et Paris, pp. 231-251. Lucrarea are 416 pagini. ISBN 978-88-6806-065-7, ISBN 978-2-35755-135-0.

Deux mots sur le grand maître de la Traduction que fut Henri Meschonnic, in Henri Meschonnic, Théoricien de la Traduction, Editions Hermann, Paris, 2014, pp. 109-121. ISBN : 978-2-7056-8929-2. În total, lucrarea are 304 pagini.

Eminescu et le Romantisme. Ennui et nostalgie au XIX –e siècle, in Théories esthétiques du Romantisme à l’étranger, Collection Horizons Comparatistes, Université de Nantes, Editions Nouvelles Cécile Defaut, 2014, Nantes, pp. 387-415. Format X5, lucrarea are 570 pagini.

Panorama de la Poésie Roumaine, in Revue Européenne de recherches sur la Poésie, no. 1, Classiques GARNIER, Paris, 2015, pp. 283-301. ISBN 978-2-406-05672-0. Lucrarea totalizează 406 pagini. Iată cum este prezentată contribuția lui CF : « Această panoramă a poeziei române face cunoscut literaților francofoni și, prin ei, popoarelor Europei, latura culturală și spiritualăa românilor, popor european încă din zorii umanității. În ciuda decalajului față de alte națiuni culturale precum Franța, Italia și alte câteva, se poate vedea că această mică țarănumără sute de poeți reprezentativi (…). »

Dintr-o regretabilă greșeală de tehnoredactare, probabil, una din contribuțiile mele la acest număr se găsește la capitolul… Recenzii. E vorba de Mihai Eminescu, Cincizeci poeme/Cinquante poèmes, traduits en français par Annie Bentoiu, éd. Vitruviu, Bucarest, 2000. El se află deci în Revue Européenne de recherches sur la Poésie, no. 1, Classiques GARNIER, Paris, 2015, pp. 349-365. ISBN 978-2-406-05672-0.

În acest număr, se află și o recenzie despre una din lucrările subsemnatului : Au hasard de mes lectures. Iată ce spune recenzorul : « Acesta e un text cu o viziune largă, europeană, ce se pretează la dialog, deci tolerantă. CF se confirmă ca un Prinț al Francofiliei și al Francofoniei. Iată-l devenind un constructor neobosit al Europei culturii – cea adevărată. (…) Parcursul său este cel al unui pelerin din Evul Mediu : se îndreaptă spre franceză, steaua care este credința sa și punctul lui de referință. El deschide căi și construiește, la rându-i, căi, legături între Franța și România, Europa, România, Franța și lumea. (…) Franța ar trebui să numească ambasadori ai francofoniei în lume, iar CF ar fi eligibil pentru țara sa. El caută doar liniile secrete ale dialogului și prieteniei. El face din literatură locul vieții în contact, al zonei de primire, al porumbelului, al măslinului, al îngerilor și al culorilor, al răului ce trebuie vindecat și al bucuriei, al migrației, al infinitului și al păcii. Exegeza este, pentru el, un act de iubire, un jurnal al ființei care e întotdeauna un poet în transă poetică. (…) Cuvântul începutului a mers foarte departe. Fructele sale sunt o carte de aur, de texte și de ființe, pe care avem datoria – și plăcerea, după Roland Barthes, să o urmărim/citim, cu privirea ațintită spre soare. »Recenzia e semnată de Giovanni DOTOLI, Prorector la Universitatea Aldo Moro din Bari, Italia (poet, traducător, critic literar, director al multor reviste franceze, italiene etc.).

La Poésie roumaine de langue française : changer de langue n’est pas changer d’écriture, in Les Littératures en Langue Française, réunissant les contributions présentées au Colloque organisé par l’Université Paris-Est Créteil, éditions Presses Universitaires de Rennes (PUR), 2015, pp. 345-45, ISBN 978-2-7535-4188-7. ISSN 0154-5604. Total pagini lucrare : 840 pagini.

Giovanni DOTOLI – frère en poésie de Henri Meschonnic, in SKENE no. 6, Schena Editore, Alain Baudry & Cie, Fasano et Paris, 2016, pp. 75-83. ISBN 978-88-6806-119-7. ISSN 2036-8976. Lucrarea are 300 pagini.

De la folie imaginée (fausse et non assumée – Eminescu), à la folie imaginaire (feinte mais assumée – Cioran). Sur la corde raide de l’existence, in Herméneutique de la folie textuelle : Re-lectures, Schena Editore/Alain Baudry & Cie, Fasano et Paris, 2016, pp. 229-247. ISBN 978-88-6806-128-9. ISSN : 2036-0479. Total pagini lucrare : 490 pagini. Numărul a fost coordonat de Prof. M. J. MURATORE și echipa ei de la Universitatea din Missouri, Columbia, SUA.

Cette fleur bleue qui se nourrit d’azur (Eminescu), in Revue européenne de recherches sur la poésie, Classiques GARNIER, Paris, 2017, pp. 189-203 ; ISBN : 978-2-406-07470-0, ISSN : 2492-7279.

Ma voix me fraya la voie (vers l’Autre), in Voix poétiques. Vers… à la rencontre de l’Autre, Editions Hermann, Paris, 2017, pp. 81-93. ISBN : 978-2-7056-9365-7. Total pagini lucrare : 300 pagini.

Constantin FROSIN, Poète, traducteur et essayiste, in Voix poétiques. Vers… à la rencontre de l’Autre, Editions Hermann, Paris, 2017, pp. 237-245. ISBN : 978-2-7056-9365-7. Total pagini lucrare : 300 pagini.

De la mue (sic !) avant toute chose (ou la tentation de Saint Jérôme), in Revue européenne de recherches sur la Poésie, Classiques GARNIER, Paris, 2017, pp. 453-465. ISBN : 978-2-406-06655-2 ; total pagini lucrare : 512 pagini. Iata cum este prezentat CF : « Constantin FROSIN este « un grand représentant » al francofoniei românesti. (…) O paralelă între scriere și traducere, între autor și traducător. În concluzie : un mare autor nu poate fi tradus decât de un mare traducător ! »

Molière : du nom au non. De Molière aux mots lierre(s), in Renouveau et renouvellement moliéresque. Reprises contemporaines, Editions Hermann, Paris, 2018, pp. 161-185. ISBN : 979-1-0370-0105-4. Total pagini lucrare : 640 pagini.

Debut ca poet de expresie franceza în revistele franceze : primăvara 1991, in revista FLORICA, nr. 32, cu poemele Le bat d’eau ivre si Anamnèse (3 pagini).

Critica literară franceză despre Constantin FROSIN :

Denis EMORINE, despre volumul MOTS DE PASSE, l’Ancrier Editeur, Mundolsheim, Strasbourg, 1995, ISBN/ 2–84012-043-7 : Constantin FROSIN, la poésie entre cœur et raison-poezia între inimă și rațiune. pp. 5-7. « Român prin naștere, francez prin inimă/simțire prin adoptarea unei limbi și a unei culturi pe care le cunoaște și le practică de minune – acesta este CF. Aceste două date îi impregnează poezia, constituie bogăția ei prin sincretism. Într-un cuvânt, echilibrul legat de armonia stilistică. Într-adevar, multe aluzii la Apollinaire, Baudelaire, Verlaine, Prévert… sunt presărate în Mots de passe. Confruntarea între aceste două culturi, chiar cauționatăde Apollinaire, nu se produce fără șocuri pentru Frosin (…). Deturnări fecunde ce creează toată forța și inspirația lui CF, de vreme ce, suscitându-ne admirația, el folosește limba franceză ca pe o armă retorică. Totuși, a reduce originalitatea acestui poet la un aspect strict polemic, ar fi nedrept. Uneori, denigratorul totalitarismului se metamorfozează în bardul unei iubiri imposibile, impregnat(ă) de melancolie : « Suspendu à tes lèvres, j’ai le vertige : / c’est mon coup de grâce qu’elles prononcent. /Mon sang ne fait qu’un tour, puis se fige./ Il ne me reste plus que la couronne de ronces. » (…) În fine, trebuie să salutăm în CF pe giuvaergiul jocurilor de cuvinte. Câteva titluri de poeme sunt deosebit de edificatoare : Chat-sœur (în loc de Chasseur), Pot de chat-grain (în loc de chagrin), Aqua sa serre (în loc de A quoi ça sert). Tot atâtea ocheade lingvistice, menite să dezmintă așa-zisa rigiditate a limbii franceze. (…) Poezia e întâi de toate o luptă dusă împotriva sinelui, acea ființă care ne privește acționând și reacționând. Dualitate pregnantă la Frosin, atunci când scrie : « De passage devant mon miroir / J’observe quelqu’un qui pleure : / Moi. Je lui souris, juste pour voir / là un peu de bonheur ». Această dedublare impregnează volumul în diverse grade : din acest schimb, adesea conflictual, între inimă și rațiune, se naște opera care-l intrigă pe cititor, pentru a-l seduce și mai mult ».

Roland le Cordier (fost Președinte al Société des Poètes Français), la pagina 22 a celebrei reviste VISAGES DU XX-E SIÈCLE, no. 107/1998 : CF, Poète roumain de culture française : « Românii, frații noștri latini, ne cultivă limba și civilizația cu multă pasiune. Printre ei, unul din cei mai fervenți, Constantin FROSIN (…) : Poliglot, scrie direct în franceză. Lui i se datorează atât traduceri clasice, precum LUCEAFĂRUL lui Eminescu, cât și moderne (…). Poet, el se amuză cu temele, abil cu jocurile de cuvinte, calambururi, transpuneri ale gândului. Prozodia sa poate fi clasică (sonete și stanțe), sau liberă și tumultuoasă ca ton. Sub masca fanteziei și a unei indiferențe afectate, ultimele sale poeme denotăprofunda gravitate care îl pătrunde când este pus în fața evenimentelor din vremea sa. Laureat a numeroase concursuri, CF figurează în « Richelieu », anuarul consacrat personalităților din Francofonie ».

Jean-Paul MESTAS, in Cahiers de Poésie JALONS, no. 41, pp. 26-28 : « Ca poet, CF se exprimă direct și exclusiv în limba franceză. Precum niște săgeți, poemele sale bântuie spațiul cotidian, dar și lăuntricul unui microcosmos, unde viața e uneori cea mai periculoasă dintre aventuri. Poetul face față celor două planuri evitând, acesta fiind turul său de forță, să dea culmilor mai multă înalțime decât au în realitate.Când liric, când moralist și deconcertant precum Socrate, Frosin pare că a găsit o cale de a comite haiku -uri ale căror formule sunt mai puțin nipone, cât mai cioraniene. În definitiv, nu e imprudent să spunem că poezia română are în el una din valorile sale în plină evoluție ! »

Louis DELORME prezintă, în revista Le Journal à Sajat nr. 57/2002, p. 75, două volume : 1. Plus près de Dieu que jamais. Prin aceste haiku –uri, de o frumoasă factură, CF face o apropiere de macrocosmos : De part et d’autre/les crêtes des montagnes/ ces énormes vagues planétaires, și de microcosmos : Les milliers d’yeux du ciel tentent de comprendre les agissements de l’homme ici-bas, printr-un soi de panteism revelând prezența lui Dumnezeu la fiecare pagină. Imaginea solicitată ne uimește, ne emoționează prin justețea ei, se face cunoscutăpână la ultimul cuvânt : Un énorme dos d’âne / s’arc-boute à la terre. Simplement un volcan éteint. Ici și colo, o viziune de poet-mag : Que sont les clairières ? Des réservoirs de Lumière / symbole de sacralité. Dar și omul, cu condiția sa umană, e prezent în această celebrare a naturii : On se prend les pieds / Dans la triste toile de l’automne / Ce moelleux tapis de feuilles. Sau : On monte pour atteindre Dieu / à deux doigts de l’Infini. Il est encore loin…Prezent cu suferința și singurătatea lui : Entre chien et loup / je me range en double file - / Entre les deux, le Néant…

Atât de propice meditației care intervine ca o a doua lectură, își găsește aici deplina înflorire. În poemele lui C. F.

2. Entre le luth et le marbre, Editions Eminescu, Bucarest.

Este un omagiu adus lui Constantin Brancusi, marele sculptor român de la Școala din Paris (1876-1957), al cărui atelier a fost reconstituit în fața Centrului Georges Pompidou : « Une petite maison paysanne passée à la chaux / s’emboite et s’imbrique dans le complexe Beaubourg. Autorul dezvoltă analogia între sculptură și poem : Armé jusqu’au cœur de ciseaux de lumière, Brâncusi se pointe sur le seuil de l’Infini, Et sculpte, à partir des entrailles de la Terre, De vrais poèmes en marbre, parfaitement accomplis (Sur son luth en pierre). Sau : L’oiseau de notre universel Brâncusi / Ressemble à s’y méprendre à la plume du poète…/ L’oiseau symbolise l’absence de toute frontière.

Pentru CF, Brâncusi este ocazia de a celebra prietenia franco-română, de a afirma personalitatea artei și a gândirii care fac ca toți să se recunoască într-o umanitate adevărată : Le coq brancusien salue le coq gaulois / Et le soleil : quel autre jumelage plus parfait, / Quelle meilleure preuve de l’universalité / De l’art, cette émotion jamais à l’étroit ?

L’artiste érigé en Créateur, acestea sunt înseși cuvintele lui CF, nous entraîne dans sa course vers l’Infini… rend plus belle et habitable la planète Terre. Ieșim sub imperiul măreției din această lectură, pledoarie pentru Artă și pentru cel care i se dăruiește cu pasiune, cu talent, cu Dragoste/Iubire.

Laurent BAYART, despre IKEBANA EN MIETTES (Editions Alma, 1944), în revista l’ENCRIER, Strasbourg, 1995 : « Există în poezia lui CF acea rece și terifiantă luciditate devastatoare ce pune preceptele interogației și ale chestionării filosofice. Nihilist, umorul său te îngheață și servește deturnării sensurilor și simțurilor. Scriitura sa cioraniană, în descendența marilor poeți români, acidă și disperată, nu lasă loc nici unei iluzii, nici unei căi de ieșire condiției umane. Imaginile sunt splendide și gustăm cu aviditate deliciile anumitor metafore, precum cea a renașterii, pe care o traduce prin: « Les squelettes d’arbre chuchotent, muets… »

Michèle PICHERY, despre IKEBANA EN MIETTES, in revista ÉCOLE DE LA LOIRE, 1994 : « Autor al unei întregi serii de haiku –uri moderne, în care gânduri profunde zboară din pagină în pagină, așezându-se abia, precumpasărea în căutarea locului ideal pentru cuibărit. Idei aruncate ici și colo în terțete cu fraze scurte, dar cât de veridice ! – care spun multe dincolo de cuvinte (…). Într-o neobosită desfășurare de interogații, poezia sa ne poartăspre luminița de la capătul tunelului, iar poetul, prin elanurile sale lirice, împinge într-acolo tot restul lumii. »

Jean CUSSAT-BLANC, despre IKEBANA EN MIETTES, în revista RÉSU : Ce sens aduce ofrandei, distrugerea nu numai a mesajului, ci și a materialității darului/harului. Trebuie să vedem motivul cufundării sale în jocul de cuvinte-silabe : Une mer de pulsions / moutonne aux pieds de nos sens / Le mal de mère rôde. Jocul pentru a surâde, surâsul pentru a nu plânge atunci când Poezia nu este altceva decât un « insupportable bruit de silence»…

Ultimele trei aprecieri au fost reluate si de revista L’ESQUIROU no. 35-36, Série J, Primăvara 1997, pp. 32-33, ISSN : 0992-2539. Iar directorul publicației, Roger COSTE, concluzionează : « Ce distingué poète francophone, membre de notre Académie (Internationale Francophone) depuis 1991, est devenu, de cette date, notre Délégué national en Roumanie. (…) La langue française est en honneur en Roumanie. La poésie aussi ».

Voi încheia acest periplu apreciativ cu spusele lui René BONNET DE MURLIVE : « Au Professeur d’université Constantin FROSIN, Universitaire Eminent, premier Francophone de Roumanie et dont le français est une autre langue maternelle, original Poète, amoureux de la France et de la Langue française, il revient d’hériter de la place du savant DORAT, l’Erudit de la Pléiade. Extras dinl’Anthologie LA BRIGADE, éditions ARCAM, Paris, 2002, p. 6, ISBN : 2-86476-527-6

Daniel ARANJO, multiplu Laureat al Academiei Franceze (pentru Literatură și Critică Literară), despre L’Âme de l’Argile, volum antologic al subsemnatului, apărut în Colecția Opera Omnia a editurii TipoMoldova, Iași, 2012, 500 pagini, ISBN : 978-973-168-742-1), dar și despre Petite Anthologie de Poésie Roumaine, aceeași Colecție a aceleiași edituri ieșene, 333 pagini,(din cele patru pagini ale acelei cronici, vom face o selecție strictă, tip extras) : « Hiperactiv, CF practică câteva arme de creație masivă : poezia sa în franceză, dar și traducerea, activitate compulsivă. (…) CF traduce mai ales din poezia română, primul pe lista sa de priorități fiind Eminescu, ultra-romantic, uneori pre-pessoaen. Acest traducător posedă un stil propriu, imediat recognoscibil : despre câți traducători se poate oare spune asta ? (…) Un amestec frecvent de fidelitate, suplețe, neprevăzut, uneori arhaizant, dar și bruschețe, laforghisme : acestea sunt chiar caracterele propriei sale poezii, care preferă adesea deriziunea și « felixitatea » grațiilor frumuseții. Unde începe creația, unde se oprește traducerea ? Unde se oprește creația, unde începe traducerea ? CF e de acord cu Proust : « écrire, c’est traduire ». Datoria și sarcina unui scriitor sunt cele ale unui traducător. Doar că, de acord (și) cu Cioran, Frosin supralicitează : « Traduire est plus difficile qu’écrire ». (…) găselnițele sale poetice ne solicită, prin poezia/poeticitatea lor. Mă voi limita la un singur exemplu, un vers inițial dintr-un poem de Eminescu : « Le long de ces peupliers impairs ». Rândurile de mai sus au apărut în revista LES CAHIERS DE POESIE no. 36, pp. 167 – 170, Editions Joseph OUAKNINE, Montreuil, 2013, ISBN : 978-2-35664-081-9.

N. B. Același articol a apărut și în revista PHOENIX (Marseille), no. 11 din octombrie 2013, pp. 157-158, ISBN : 978-2-919638-10-9, ISSN : 2115-8282.

Jacques CHARPENTREAU, Director al Maison de Poésie din Paris : « Această suită de cca 130 mici poeme de trei rânduri, după modelul haiku –ului, exprimă, desigur, o viziune asupra vieții (un soi de optimism tragic), dar noi suntem mai ales sedus de imaginile care îi conferă într-adevăr statutul de poezie ». În PAGES DE GARDE aprilie-mai-iunie 1997.

Gio FERRI, Directorul revistei italiene TESTUALE : « Caro Costantin, ho letto in viaggio le tue poesie francesi e in particolare quelle nere : sei molto bravo, sensibile, acuto et, sopratutto, sai lavorare sulla parola (materia infinitamente maleabile) con rara maestria », in TESTUALE, Italia, 03/07/1992.

Samuel BRÉJAR, Directorul revistei RIMBAUD REVUE : « Constantin FROSIN, autor român, profesor universitar, traducător și poet, a scris mai multe volume de poezie (…). Cel intitulat POUR DE BON, editat de editura Geneze din Galați, România, în 1996, scris în întregime în franceză, are un stil care îi este foarte personal/specific. » inRIMBAUD REVUE no. 8-9/1996.

Paul Van MELLE, directorul revistei INÉDIT (Belgia), a scris numeroase articole despre poezia, eseurile și traducerile subsemnatului, din care vom selecta câteva rânduri : despre TOUT EN VOUS AIMANT : « Iată în sfârsit, texte unde acest fals extravertit se livrează în confidențe care nu-l mai ascund. Iată-l demn de excelentele traduceri pe care le realizează pentru marii clasici ai poeziei române și pentru mai mulți editori, atât români, cât și francezi.

desprePLUS PRÈS DE DIEU QUE JAMAIS : « Am învățat să-l cunosc pe CF în anii 1990 ; De atunci, cu traduceri bune din clasici și moderni români, și mai ales de când a descoperit haiku –ul, el a evoluat spre sobrietate, păstrând un umor de mai buna factură. Ultimul său volum (sus-citat) confirmă căacest profesor de azi este un bun poet ! ».

despreENTRE LE LUTH ET LE MARBRE : « Iată-mă plăcut surprins de un volum în care CF amestecă tradițiile populare românești, pe poetul clasic Mihai Eminescu și pe sculptorul Constantin Brâncuși, care constituie subiectul volumui de mai sus. Se simte pasiunea lui CF pentru România culturii, atât de apropiată de Franța, de Europa și de limba franceză, și nu de ieri de azi, ci de sute de ani ».

Câteva aprecieri referitoare la traducerile din MIHAI EMINESCU :

Jacques CHARPENTREAU, Director al Maison de Poésie din Paris : « Vă mulțumesc pentru volumul consacrat LUCEAFĂRULUI lui MIHAI EMINESCU. Traducerea dvs. ne permite să luăm măsura acestui frumos poem al unuia din marii noștri scriitori europeni din secolul XIX ! »

ROLAND LE CORDIER, Președinte al Société des Poètes Français : « Am citit LUCEAFĂRUL în traducerea dvs și găsesc acest poem cu atât mai interesant, cu cât noi, francezii, nu mai avem echivalentul acestui gen poetic. Gloire à Mihai Eminescu ! Et à son Traducteur ! Vă sunt foarte recunoscător pentru că mi l-ați făcut cunoscut ».

PAUL VAN MELLE : « Practic, toate traducerile care vin din limba română, sunt datorate lui Constantin FROSIN. Traducerea capodoperei eminesciene îmi permite să merg mai departe în aprecierile mele : FROSIN este un remarcabil traducător !!! Acest poem figura deja în antologia tradusă de Elisabeta Isanoș. Versiunea pe care o publică FROSIN, prin comparație, este evident mai modernă, mai vie și mai ales, mai accesibilă cititorului din zilele noastre. Limba nu se mai încurcă cu turnuri prea romantice din vremea lui Eminescu. Este un lucru bun, căci cel mai mare poet român ar fi evoluat el însuși în acest sens. Munca lui CF este prețioasă, căci ne face cunoscut un Poet din trecutul nostru european ».

Catherine ROEDERER, Cancelarul Academiei din Alsacia : « Admir cunoașterea frumoasei limbi a lui Racine și văcomplimentez pentru asta. Apreciez în foarte mare măsură faptul că ne apărați limba și cultura atât de frumos ! »

Gustave HODEBERT, directorul revistei Feuillets Artistiques et Littéraires (Franța) : « Redacția revistei noastre mulțumește Profesorului CF pentru textul său despre MIHAI EMINESCU ; literatura franceză, în ce are ea universal, ar trebui să vorbească mai des de acest minunat scriitor. Grație Profesorului CF, care a știut să traducă fără să trădeze operele Poetului, o speranță renaște și entuziasmul eminentului Traducător este foarte convingător. Gândesc că acest eseu merită o comunicare la foarte savanta noastră Academie Franceză ! »

Laurent FELS, poet, critic literar, universitar : « CF este una din personalitățile cele mai importante ale mediilor intelectuale din România. Profesor, eminent traducător și poet, critic literar, eseist, director al revistei proprii LE COURRIER INTERNATIONAL DE LA FRANCOPHILIE și apărător al Francofoniei (…). Pe coperta 4 a lucrării Constantin FROSIN – Francophile roumain, éditions Poiêtês, 2007, ISBN 978-2-919942-33-6.

PAUL VAN MELLE : « Je dois supposer qu’à force d’écrire et de traduire en français, Constantin FROSIN a fini par presque devenir Français ! » În INEDIT NOUVEAU, 166/2002. Id estPresupun că tot scriind și traducând în franceză, CF a devenit francez

OBSV.Care este justificarea acestor citate ? Pentru a demonstra ca îndeplinesc prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească traducătorul de poezie, conform lui HENRI MESCHONNIC și lui YVES BONNEFOY – Marii Maeștri ai Traducerii - : sa fie poet în limba în care traduce.

A doua condiție pe care trebuie să o îndeplinească orice traducător : să stăpânească perfect (dacă se poate spune așa…) limba țintă, în care traduce, să fie familiarizat cu problemele traducerii (cât de cât) și cu marile dicționarede limbă, în care trebuie să știi « să cauți »… Iată de ce, în cele ce urmează, voi demonstra îndeplinirea celei de a doua condiții, prin enumerarea contribuțiilor la domeniul traducerilor. Insist asupra acestui aspect, deoarece sunt membru al USR din anul 2000, secția Traducători, deci în această calitate solicit Indemnizația de merit. Probabil că cele peste 200 cărți traduse în franceză, cele peste 700 numere de reviste franceze și francofone, cele peste 200 numere de reviste românești care m-au publicat din 1990 (debut cu un articol despre Sade, în LUCEAFĂRUL), ar fi trebuit să pledeze pentru mine, dar nu a fost să fie așa… De aceea, reiau și ofer aceste informații, în speranta că onor Comitetul Director va înțelege că, din ianuarie 1990, am făcut foarte mult pentru literatura și scriitorimea română, de aceea apreciez că merit Indemnizația de merit !!!

Contribuții la dicționaristică și traduceri, în publicații româneștiși străine :

Asupra traductibilitățiilui Eminescu, în revista STEAUA, Cluj, ianuarie 1992, pp. 34-35.

Sur la Traduction, în revista belgianăRegArt no. 20, noiembrie 1993, pp. 56-60. Format A4, revista are 86 pagini.

La course à la perfection – une autre possible théorie de la traduction, în revista FLORILÈGE no. 76, Dijon, France, 1994, pp. 4-7. ISSN : 01840444. Total pagini 118.

La Traduction selon moi, în revista PARTERRE VERBAL (Franța) no. 23, sept. 1987, pp. 42-48. ISSN : 11646494. Total 80 pagini.

En mémoire du Poète National Roumain MIHAI EMINESCU (par la traduction), în revista FEUILLETS ARTISTIQUES ET LITTÉRAIRES no. 90 /2000, Avon, France, pp. 15-19. ISSN : 0223-4181. Total pagini : 32.

La Traduction entre Art et Métier, în FRENCH STUDIES BULLETIN, Oxford Journals, Oxford University Press, no. 108, autumn 2008, pp. 55-57, ISSN 0262-2750.

Pourquoi les dicos d’argot ?, în LEXICULTURE et lexicographie européenne bilingue, secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca no. 44, Schena Editore / Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2009, pp. 431-440, ISSN : 2036-041X. Total pagini : 450.

Trop de bruit pour rien, în LA FRANCOPOLYPHONIE : Langue et Culture françaises en Europe du Sud-Est, Chișinău, 2009, pp. 203-211. ISSN : 1857-1883. Format X5, 246 pagini.

Tout dico est une affaire de synonymie, în Genèse du Dictionnaire – l’Aventure des synonymes, secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 52, Schena Editore, Alain Baudry & Cie, Fasano și Paris, 2010, pp. 289-295, ISSN : 2036-041X. Total pagini : 404.

Être ou avoir, telle est la question, în La Francopolyphonie, no. 5, Chișinău 2010, pp. 44-50, ISSN : 1857-1883. Total pagini : 340 pagini, la format X5.

La mondialisation. Le temps des dictionnaires, în LE TEMPS DU DICTIONNAIRE, Synchronie-Diachronie, secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 59, Schena Editore/Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2011, pp. 81-87, ISSN : 2036-041X. Total pagini : 340 pagini.

Sur la Traduction, în TRAVERSÉES no. 64, Virton, Belgia, Iarna 2011-2012, pp. 10-17. ISSN : 1371-8339. Total pagini : 130.

La négativation ou la négation comme prétexte pour la production de textes, în Regards croisés sur l’enseignement des langues étrangères, éd. L’Harmattan, Paris, 2011, pp. 231-239. ISBN : 978-2-296-54710-0. Total pagini lucrare : 368 pagini.

Etats des lieux en Traduction, în LA FRANCOPOLYPHONIE(no. 7, vol. 2) -L’Interculturalité à travers la Traduction et la Communication, ULIM, Chișinău, 2012, pp. 26-34. ISSN : 1857-1883. Total pagini : 352 p.

La modernité du dictionnaire, în Le Dictionnaire bilingue : Tradition et Innovation, secțiunea Linguistica, Coll. Biblioteca della Ricerca, no. 59, Schena Editore / Alain Baudry et Cie, Fasano et Paris, 2012, pp. 17-25. ISSN : 2036-041X. Total pagini : 494 pagini.

Aux contraintes de toutes sortes, în INTERTEXT no. 3-4/2012, ULIM, Chișinău, pp. 129-136. ISSN : 1857-3711. Format X5, 246 pagini.

Traduire est plus difficile qu’écrire, în Le recyclage culturel, ed. Junimea, Iași, 2013, pp. 270-289. ISBN : 978-973-37-1738-6. Total pagini lucrare : 336 pagini, la format X5.

Les Nuages de Jean-Max Tixier : entre nuance(-s) et sfumature. Entre traduction et interprétation, în vol. Jean-Max Tixier, écrivain pluriel, Laboratoire Babel de l’Université de Toulon, Toulon, 2012, pp. 145-157. ISBN : 978-2-9543401-2-8. Total pagini : 184 ;

Le vocabulaire français dans le miroir de l’imagé, de l’imaginable et de l’imaginaire, in L’interculturalité et la mondialisation sémiotique à travers la Linguistique et la Traduction, La Francopolyphonie, no. 8, vol. 1, Chișinău, 2013, pp. 234-243. ISSN : 1857-1883. Total pagini lucrare : 290 pagini.

Le Français de la Francophonie : altérité intime. Identité plurielle, Actes du XIX –e Colloque international Journée de la Francophonie, ed. Junimea, Iași, 2014, pp. 155-167. ISBN : 978-973-37-1825-3. Format X5, 330 pagini.

Du désir de traduire du traducteur au « Désir » de Mihai Eminescu, în INTERTEXT, Chișinău, ULIM, 2015, pp. 39-46. ISSN : 1857-3711. Format X5, 250 pagini.

La critique littéraire et la Traduction dans le Dictionnaire de l’Académie Française, in LE DICTIONNAIRE DE L’ACADÉMIE FRANÇAISE : Langue, Littérature, Société, Edizioni Universitarie Romane, Roma, 2015, pp. 245-269. ISBN : 978-88-6022-293-0. Pagini : 300.

L’évolution de l’idée de révolution illustrée par le Dictionnaire de l’Académie Française, în LE DICTIONNAIRE DE L’ACADÉMIE FRANÇAISE : Langue, Littérature, Société, Hermann Editeurs, Collection Vertige de la Langue, Paris, 2017, paginile 245-261. ISBN : 978-2-7056-9381-7. Total pagini : 320 pagini.

N. B.În aceste două ultime lucrări, în care nu mai figurează niciun alt român, apar alături de Gabriel de Broglie, Cancelarul Academiei Franceze și de Hélène Carrère d’Encausse, Secretara Perpetuă a Academiei Franceze. Selecția materialelor a fost draconic de riguroasă !

Traducerea ca rescriere devine co-scriitură, iar traducătorul devine co-autor, în revista VATRA no. 1-2/ 2019, Târgu Mureș. Pp: 160-167. ISSN: 1220-6334. Total pagini: 192.

Tot la categoria ACT DE CULTURĂ, pot trece și revistele literare/de cultură traduse de subsemnatul în limba franceză.Iată câteva :

Revista STEAUA/L’ÉTOILE, no. 2/1993, Cluj, ISSN: 1221-6208, Total pagini traduse: 55 din 56, format A4.

Suplimentul ANUL EMINESCU – 2000, 20 pagini ediție de lux, full colour, închinată Poetului Nepereche în anul UNESCO – EMINESCU 2000. Apărută pe 3 ianuarie, a fost prima revistă din lume dedicată lui Mihai Eminescu în Anul UNESCO dedicat lui ! Documentat de istoricul Dan RÂPĂ, ilustrat de pictorul Nicolae Spirescu și tradus de mine în franceză. Este o adevărată operă de artă, unicat. Publicat tot pe speze proprii !

Revista GRAI no. 6 (2/2003), coordonat și tradus integral de mine, dedicat Traducerii literare, revistă tip bibliofilie, Bistrița, 78 pagini. ISSN : 1583-2805. Ediție de lux, full colour.

Revista GRAI, Supliment dedicat lui Ioan Alexandru (tradus integral de mine), An III (2004), Bistrița, 40 pagini. ISSN : 1583-2805. Ediție de lux, full colour.

Revista AXIS LIBRI, editată de Biblioteca Județeană GALAȚI « V. A. URECHIA », Galați, no. 2, martie 2009. ISSN : 1844-9603. Format A4, 64 pagini. Ediție de lux, full colour.

Revista AXIS LIBRI, editată de Biblioteca Județeană Galați « V. A. URECHIA », Galați, no. 4, sept. 2009. ISSN : 1844-9603. Format A4, 66 pagini. Ediție de lux, full colour.

Un altact cultural, remarcabil și remarcat pe plan internațional – în favoarea culturii și literaturii române, desigur - l-a constituit conceperea și concretizarea Axei cultural-editoriale formate din editura NEMIRA pentru România și editura l’ANCRIER pentru Franța (Strasbourg). În cadrul acestei colaborări, au văzut lumina tiparului în Franța, la editura l’ANCRIER, cărțile : Le RETOUR DE L’AUTEUR, de Eugen SIMION, volumul de poeme POÈMES de Marin Sorescu și volumul de poeme MOTS DE PASSE, de Constantin FROSIN. Iar în România au apărut, sub auspiciile editurii NEMIRA, volumele : Laurent BAYART, Vecinii; O bombă în palatul regal/Les Voisins ; Une bombe dans le palais royal, Editions Nemira, Bucarest, 1996 ; Denis EMORINE, Identități/Identités, Editions Nemira, Bucarest, 1995 ; Daniel WALTHER, Irisul de Persia/l’Iris de Perse, Editions Nemira, Bucarest, 1995. Cărțile respective au fost lansate de partea francezăcu ocazia Bienalei MITTELEUROPA (1995), când cei trei autori români au primit Medalia Parlamentului European, au avut loc lansări de cărți la diverse librării strasburgheze (subsemnatul la Librăria Oberlin și la Cave de l’Hôpital), a fost antrenată și Ambasada României în Franța (în cazul dlor Eugen SIMION și Marin Sorescu).

Publicat de revistele românești

2015

Constantin Frosin : traductions : Miorita, Manastirea Argesului, Imn/Hymne (Petru Cercel), Rugaciunea unui Dac/La prière d’un Dace

Le Courrier Francophone, 43, ISSN : 0980 7306

Constantin Frosin: Drôles de mondes: C. Q. F. D.

Florilège, 71, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 65-66

Constantin Frosin: Le Mal Vivre - A mes risques et périls

Florilège, 68, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 25

Constantin Frosin: Ventre à terre

Florilège, 67, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 77

Constantin Frosin : La Roumanie – plus qu’un pays des enfants de la rue!

Le Courrier Francophone, 37, édité pour l’Académie Francophone, ISSN : 0980 7306

constantin frosin, Deux mots sur le grand-maître de la traduction que fut Henri Meschonnic, in

Constantin Frosin, « La poésie roumaine de langue française : changer de langue n’est pas changer d’écriture », in Actes Colloques de l’Univ. Paris Est, Créteil : Les littératures en langue française : histoire, mythes et créations, éd. de l’Univ. Paris Est, Créteil, 2014

Constantin Frosin, Hommage à Giovanni Dotoli, in De l’Ordre et de l’aventure, langue, littérature, francophonie, éditions Hermann, Paris, 2014

Constantin Frosin (Université Danubius de Galati, Roumanie) : « Eminescu : ennui et nostalgie au XIXème siècle en Roumanie », in : Théories esthétiques du romantisme à l’étranger,Editions Nouvelles Cécile Defaut, Nantes, 2014

Constantin Frosin: Marte Bibesco, une princesse de la poésie

Parcours feminins. L`Intellectuelle. Colloque international, Domaines roumains, Ed. Foxtrot, Chişinău, 2010, 99-107

Constantin Frosin : Cioran et le rire. Regards sur une pensée entre moralisme, religion et philosophie, Revue de Littérature Comparée, Didier Erudition, Paris, 2008, 4 (328), 475-487

Constantin Frosin : Interférences franco-roumaines

Le Courrier Francophone, 37, édité pour l’Académie Francophone, ISSN : 0980 7306

Constantin Frosin: Poignant, s’il en fut, le S. O. S. d’Eugène Ionesco

Florilège, 84, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 87 – 90

Constantin Frosin: Le Groupe littéraire L’Encrier de Strasbourg

CAIETE CRITICE, no. 8 (105) /1996, 25-49

Constantin Frosin : RESU – une revue pas comme les autres

Résu, 71, ed. O. M. P., ISSN: 0645 - 1155

Constantin Frosin : Une nappe blanche comme lait

Visages du XX –e siècle, 91, La Légion Violette, Paris, 1995, ISSN : 0151-3605

Constantin Frosin: Traducerea – inclusiv autotraducerea – mijloc de valorizare a comorilor spiritualităţii româneşti şi de restituire a acestora universalităţii/La Traduction – y compris l’autotraduction – moyen de valorisation des trésors de la spiritualité roumaine et de leur restitution à l’universalité

Constantin Frosin : De la vanité et de l’inutilité de la traduction

ParTerre Verbal, 20, Association Parterre Verbal, ISSN : 1164-6494

Constantin Frosin: La course à la perfection

Florilège, 76, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 4–7

Constantin Frosin: La traductibilité d’EMINESCU

Constantin Frosin: Despre traductibilitatea lui Eminescu

Steaua, Cluj, 1992

Constantin Frosin : Pour ou contre les dicos d’argot

Anales de l’Univ. Dunărea de Jos, Fascicule XIII, 1999

Constantin Frosin: Tordus-Tordant, sur la créativité en argot

Florilège, 81, l’Association des Poètes de l’Amitié, Dijon, ISSN: 01840444, 64–66

Constantin Frosin:La simulation en classe de français

Anales de l’Univ. Dunărea de Jos, Galați,Fasc. XIII, 1999

Constantin Frosin : La négation – facteur de créativité

Colloques philologiques de Galati, 1997

Constantin Frosin : La francophonie des Roumains, Interférences franco-roumaines

Le Courrier Francophone, 37, édité pour l’Académie Francophone, ISSN : 0980 7306

Constantin Frosin : Les médias roumains et la culture européenne

Résu, 71, ed. O. M. P., ISSN: 0645 – 1155

Constantin Frosin : Libres propos: Un peu d’Europe

Visages du XX – e siècle, 76, La Légion Violette, Paris, ISSN : 0151-3605

Décorations et médailles(sélection) : 1995 - Médaille du Parlement Européen “Trophée Gerner” (avec Eugen SIMION et Marin Sorescu, de l’Académie Roumaine);

1998 - Médaille d’Argent « Le Rayonnement Culturel », de la Renaissance Française ;

1999 - Médaille d’Or de l’Académie Internationale de Lutèce;

2000 - Chevalier de l’Ordre national français des Arts et des Lettres;

2003 – Prix de Traduction “Ioan Alexandru”;

2004 - Chevalier de l’Ordre “Meritul Cultural Român” (le Mérite Culturel Roumain);

2004 - Officier de l’Ordre national français des Palmes Académiques;

2007 – Chevalier de l’Ordre des Chevaliers Danubiens (médaille d’Argent);

2009 – Médaille d’Argent de la Société Académique Arts-Sciences-Lettres (Paris) ;

2009 – Officier de l’Ordre national français des Arts et des Lettres ;

2009 – Médaille d’Or du Mérite et Dévouement Français ;

2009 – Médaille d’Or pour la Littérature, SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie) ;

2012 - Médaille d’Or de la Renaissance Française

Prix, diplômes, autres titres (sélection) :

1994 - Prix de Traduction de la Fondation Franco-Roumaine “Fronde” ;

1995 – Diplôme d’Honneur de la Société des Ecrivains de l’Alsace, la Lorraine et du Territoire du Belfort

1999 – Grand Prix de l’Académie Francophone;

1999 – Grand Prix de Littérature de l’Institut Italien de Culture, Naples ;

2001 - Prix de Traduction en langues modernes de l’Union des Ecrivains de Roumanie ;

2003 – Prix Européen de Poésie POÊSIAS ;

2005 – Diplôme d’Excellence du Département Galaţi ;

2005 – Prix International “Relations Culturelles” de l’Union des Ecrivains de la République de Moldavie; 2008 – Diplôme d’Excellence de la Bibliothèque Départementale « Duiliu Zamfirescu », Vrancea ;

2008 – Diplôme d’Excellence du Gouvernement de Roumanie ;

2008 – Diplôme d’Excellence de la Bibliothèque Départementale “V. A. Urechea”, Galaţi;

2009 - 4e Prix de la SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie);

2009 - Mention honorable au concours international de haïku „Mainichi Contest”, Japon;

2010 – Prix du Micropoème, SAPF;

2011 - Diplôme de Mérite de la Société Roumaine de Haiku et la Revue Haiku

2011 – Grand Prix International de Littérature – Poésie – SAPF;

2012 – Premier Prix de Poésie – SAPF;

2012 – Docteur Honoris Causa de l’Université Apollonia (Iași)

2015 – SCIENTIST OF THE YEAR 2014 (Oxford)

2015 - Grand Prix de la Traduction, Foire Internationale du Livre de Chișinău (République Moldave).

2018 – Prix Européen de Traduction „HORACE”, Paris, cénacle Européen

Unii ar putea exclama : Admirabil ! Formidabil,ce activitate intensă și prodigioasă ! Și totuși, mi-a fost refuzată în două sau trei rânduri Indemnizația de merit, pentru că niscaiva voci de prin comitetul director n-au auzit de mine… Păi, domnilor, cel mai periculos orb e cel care nu vrea să vadă, iar cel mai periculos surd e cel care nu vrea să audă !!!