Biografie
- Puiu Răducan s-a născut în loc. Ţepeşti, Com Tetoiu,
Jud. Vâlcea, la data de 28 iulie 1951.
Studii superioare: Facultatea de Mecanică şi Tehnologie din
cadrul Universităţii de Stat Piteşti şi Modulul Pedagogic post-universitar
în cadrul aceleiaşi universităţi, unde a obtinut Certificatul de
Absolvire pentru încadrarea în învăţământ.
Activitate literară:
-A înființat Revista de cultură „Pe Valea Șasei” – decembrie
2014.
-La sfârșitul anului 2014 a înființat editura Mircea cel Bătrân
și tipografia Puiu Răducan.
-Este tradus în limbile: sârbă, engleză, franceză, letonă,
italiană şi suedeză.
Afilieri:
-Membru al Forumului Cultural al Râmnicului,
-Membru A.G.I.R. (Asociaţia Generală a Inginerilor din Romania),
filiala Râmnicu Vâlcea,
-Membru al Asociaţiei Scriitorilor Danubieni,
-Membru al Asociaţiei Culturale Anton Pann,
-Membru al Academiei Olimpice Române, filiala Vâlcea,
-Membru al Asociaţiei Cultural Artistice Tibiscus din Uzdin –
Voivodina – Serbia,
-Membru al Uniunii Sriitorilor din Republica Moldova,
-Membru al A.J.R.P. – Asociația Jurnalistilor români de
pretutindeni
-Redactor la RTV Unirea – Austria
-Membru a U.Z.P.R. – Uniunea Ziariștilor Profesionști din
România.
-Membru al U.A.P. - Președinte al U.A.P. Filiala Băile Olănești
Volume publicate:
Poezie:
- Vorbe la... Necaz, Editura Daria, Craiova – 2005;
- Vă Rog, Intraţi, Nu bateţi, Editura Daria, Craiova- 2006;
- Fabule şi Pamflete cu zgârieturi Mioritice, Editura Conphys,
Rm. Vâlcea- 2009;
- Poemele Furtunii, Editura Lumina, Drobeta Turnu Severin-2009 (tradusă
în engleză şi franceză);
- Păzitorul de Vise, Editura Lumina, Drobeta Turnu Severin-2009;
- Păianjenul Roşu, Editura Lumina, Drobeta Turnu Severin-2010;
- Apocalipsa După Gheorghe, Editura Tibiscus – Voivodina –
Serbia-2010;
- Balade Pamfletistice Moderne, Editura Gens Latina şi revista
Gând Românesc, Alba Iulia-2010;
- De-ale lui Gheorghe, Editura Lumina Drobeta Turnu Severin,
2010
- Un Orpheus cu Cartea-n Mână, Editura Silviana, Rm.
Vâlcea-2011;
- Un Orpheu la Poarta Cetăţii, Editura Gens Latina, şi revista
Gând Românesc, Alba Iulia- 2011;
- Pasărea de Vânt, Editura Transilvania, Baia Mare - 2011;
- Ispita Cuvântului, Editura Transilvania, Baia Mare -2012;
- 101 Poeme-Colecția Ideal, Editura Biodava, București-2012;
- Salcâmii din Ţepeşti –Editura M.J.M, Craiova, 2013;
- În odaia de vise –Editura Cenaclul de la Păltiniș, decembrie
2013.
- Rugă-n Lacrimă – Editura Zoomofline, Iași, 2015.
- Femeia Zâmbetului Meu,– Editura Zoomoffline, Iași, 2015.
- Lumină Lină, Editura Mircea cel Bătrân, 2016
- Adevăr pe trei + unu rânduri - Editura Mircea cel Bătrân,
2020, Băile Olănești
- Caruselul Văduvelor, Editura Mircea cel Bătrân, 2020, Băile
Olănești
Lucrări de proză:
- Un alt mod de a ne cunoaşte, Editura Conphys, Rm. Vâlcea,
2008;
- Vorbe înţelepte, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2008;
- Femeia Diavolului, Editura Dacia XXI, Cluj Napoca 2011;
- Imperiul Negru, Editura Dacia XXI, Cluj Napoca 2011;
- Orpheus, 59 de poeme traduse in limba sârbă, franceză şi
engleză, Editura Tibiscus, Voivodina, Serbia-2011;
- 6.0, Editura Fortuna, Rm. Vălcea, 2011;
- 61, Editura Fortuna. R Vâlcea, 2012, carte tradusă în limba
Lertonă de Maria și Leons Briedis – Riga- Letonia;
- Peregrin Prin Sicilia, Editura Singur, Târgoviște, 2013.
- 62, Editura MJM, Craiova 2013
- Oameni și viața mea, Editura Singur, Târgoviște, 2014, proza
- 63, tradusă în limba engleză de Nicolae Melinescu, Editura
Singur, Târgoviște, 2014.
- Jurnalul Mierii – Editura Offline, Iași, 2015.
- Mucegai Nostalgic de Vârstă Bătrână, Editura Rotipo – Iași,
2015
- Odihna din Nesomn , Editura Rotipo – Iași, 2015
- 64, Editura Rotipo, Iași, 2015
- Un Petic de Chișinău, Editura Mircea cel Bătrân, Băile
Olănești, 2015
- Amintiri Dulci din Prezentul Amar, Editura Mircea cel Bătrân,
Băile Olănești, 2015
-Lacrima din Rouă – A. Pop Marțian – Editura Mircea cel Bâtrân,
2016, Băile Olănești, 2016
- 65, Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2016, tradusă în limba suedeză.
- Eminescu și Știința – Editura Mircea cel Bătrân, 2016, Băile
Olănești, 2016
- La un păhărel de veșnicie – Povestiri din lumea satului,
Editura Mircea cel Bătrân, 2016, Băile Olănești.
- 66 - Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2017
- Cartierul ascuns, Editura Mircea cel Bătrân, 2017, Băile
Olănești.
- Eminescu, fiu de dor - Editura Mircea cel Bătrân, 2017, Băile
Olănești
- 67 - Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2018
- Trepiedul de aur, proza, Editura Mircea cel Bătrân, 2018,
Băile Olănești.
-Scorpia flămândă, roman - Editura Mircea cel Bătrân, 2019,
Băile Olănești.
- 68 - Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2019
- Yaya - Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2019
- Plăsmuiri pripite- Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti,
jud. Vâlcea, 2019
- Semințe de foaie verde- Editura Mircea cel Bătrân, Băile
Olăneşti, jud. Vâlcea, 2019
- 69 - Editura Mircea cel Bătrân, Băile Olăneşti, jud. Vâlcea,
2020
- De mă vor… Editura Mircea cel Bătrân, 2020, Băile Olănești
- Lumina din spatele întunericului, Editura Mircea cel Bătrân,
2020, Băile Olănești
- Întunericul de pe fruntea luminii, Editura Mircea cel Bătrân,
2020, Băile Olănești
Prezenţa în antologii :
- Trâmbiţa Îngerilor, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 2009;
- Lumini pe Pânza Timpului, Editura Detectiv, Bucureşti, 2012;
- Anthologie poetică – Mama - Editura Autograf MJM, 2015
- Antologia - Căpușa – pamflete împotriva jafului de țară,
Editura offline – Iași, 2015.
- Atologie poetică – Tata – Editura Autograf MJM, 2015
- Anthologie poetică - Perlele Domnului – poezie religioasă –
Editura Autograf MJM, 2015.
- Antologie poetica de iarna – Colectia de iarna – Olanesti –
Editura Zoomoffline, Iasi, 2015
- Antologie poetica de dragoste - Editura Zoomoffline, Iasi,
2015
- Antologie poetica a satului – Editura Zoomoffline, Iasi, 2015
- Antologie poetică a primăverii - Editura Zoomoffline, Iasi,
2015
- Antologie poetică de vară - Editura Rotipo, Iasi, 2015
- Antologie poetică de toamnă - Editura Rotipo, Iasi, 2015
- Antologie poetică, Veniţi de luaţi Lumină - Editura Mircea cel
Bătrân, Băile Olăneşti, 2016
-Antologie poetică Vâlceană, Editura Mircea cel Bătrân, 2017,
Băile Olănești.
-Măriile cântecului popular - Editura Mircea cel Bătrân, 2020,
Băile Olănești
- Odaia Păcatelor - Editura Mircea cel Bătrân, 2020, Băile
Olănești
- Gânduri printre rânduri - Editura Mircea cel Bătrân, 2019,
Băile Olănești
- Columna iubirii, Editura Mircea cel Bătrân, 2020, Băile
Olănești
Activitate publicistică:
Curierul de Vâlcea; Gând Românesc – Transilvania; Tibiscus –
Voivodina-Serbia; Raţiunea – Craiova; Luceafărul – Bucureşti;
Glasul Maramureşului - Baia Mare, Coziainfo - Vâlcea; Scrisul
Românesc - Craiova; Românii – Serbia, Oglinda Literară –
R.Moldova, Curtea de la Argeş – Curtea de Argeş, Pietrele
Doamnei – Curtea de Argeş, Candela de Montreal - Canada,
Gândacul de Colorado - U.S.A. Constelaţii Diamantine – Craiova,
Climate Literare – Târgovişte, Nord Literar - Baia Mare,
Scurtcircuit Oltean – Slatina, Europa – Serbia, Lumina – Serbia,
Libertatea – Panciova – Serbia, Provincia Corvina – Hunedoara,
Ardealul Literar – Hunedoara, Viaţa Vâlcii – Rm. Vâlcea,
Curierul de Vâlcea – Rm. Vâlcea, Curierul Văii Jiului – Valea
Jiului ; Singur – Târgoviște, Apolon – Urziceni ; Lumină Lină –
New York s.a.
Lucrări Ştiinţifice:
- Dispozitiv de acționare a separatorilor, Universitatea de Stat
– Pitești.
- Combustibili Ecologici –Universitatea Spiru Haret.
- Eminescu, om de ştiinţă – în cadrul Academiei de Ştiinţe a
Republicii Moldova
- Eminescu versus Einstein, în cadrul Academiei de Ştiinţe a
Republicii Moldova.
PREMII PRIMITE:
-Premiul Mihail Eminescu în cadrul Festivalului Internaţional de
Poezie Mehedinţi ediţia XIX-a, ianuarie 2010. (Medalia cu chipul
poetului nepereche – M. Eminescu)
-Medalia cu chipul domnitorului Neagoe Basarab primită la curtea
de Argeş, martie 2010, cu ocazia lansării cărţii Păianjenul Roşu.
-Medalia cu chipul domnitorului Mihai Viteazul primită la Alba
Iulia cu ocazia lansării cărţii Balade Pamfletistice Moderne.
- Medalia cu chipul lui Ionel Cristescu – Muşateşti, Curtea de
Argeş, decembrie, 2010.
- Premiul Mihail Eminescu în cadrul Festivalului Internaţional
de Poezie Mehedinţi ediţia XX-a, ianuarie 2011. (Medalia cu
chipul poetului nepereche – M. Eminescu)
-Medalia si premiul Orpheu – Mehedinţi, 2011.
-Medalia Cenaclului Literar Gând Românesc, Alba Iulia 2011.
- Stampă rotarexim 2009 atestatum pentru participarea la salonul
cărţii şi al autorilor de carte – Rm. Vâlcea.
- Medalie aniversara – 250 de ani de la atestarea documentara a
localitatii Sinca Noua, jud Brasov.
- Hrisov aniversar al Comitetului Olimpic Român – Academia
Olimpică Română – Filiala Vâlcea, Societatea Culturală Argedava
– Piteşti şi Universitatea Spiru Haret cu ocazia împliniri
vârstei de 60 de ani.
-Premiul Mihail Eminescu în cadrul Festivalului Internaţional de
Poezie Mehedinţi ediţia XXIII-a, ianuarie, 2014. (Medalia cu
chipul poetului nepereche – M. Eminescu)
- Medalia Virtutea Literară din partea Ligii Scriitorilor Români
pentru Antologia Poetică Mama.
- Trofeul ”Luceafărul”, pentru promovarea scrisului românesc și
pentru contribuția adusă la conservarea și îmbogățirea limbii
române – Drobeta Turnu Severin – 15 iunie 2015.
- Medalia „Distincție culturală” la Festivalul Liviu Rebreanu –
Bistrița - 2019
Diplome din partea:
- Forumului Cultural al Râmnicului
-Academiei Olimpice Române, filiala Vâlcea
-Asociaţiei Generale a Inginerilor din România filiala Vâlcea
-Asociaţiei Culturale Anton Pann
-Universităţii Spiru Haret
-Asociaţiei Seniorilor din Educaţie Ştiinţă şi Cultură Vâlcea
-Universităţii de Stat din Piteşti.
-Diplomă de onoare din partea Asociaţiei Culturale Gând Românesc,
Gând European, Editura Gens Latina, revista de cultură, Gând
Românesc, cenaclul Gând românesc.
-Diplomă din partea Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a
Bibliotecii Judeţene I.G. Bibescu – Mehedinţi.
-Diplomă din partea Agenţiei Naţionale pentru Sport.
-Diplomă – Însemn de Preţuire, din partea Asociatiei Cultural
Artistice din Uzdin – Voivodina –Serbia.
-Diplomă de Participare – Asociaţia Naţională Veteranmond şi
Universitatea Spiru Haret.
-Diplomă de excelenţă din partea Forumului Cultural al
Râmnicului, Academiei Olimpice Române – filiala Vâlcea,
Asociaţia Seniorilor din Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Vâlcea.
-Diploma şi premiul Excelsior din partea primăriei com. Tetoiu.
-Diplomă din partea Forumului Cultural al Râmnicului şi
Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – filiala Vâlcea.
-Diplomă de Participare de Înaltă Ţinută, din partea Asociatiei
Cultural Artistice din Uzdin – Voivodina –Serbia
-Diplomă pentru premiul Mihail Eminescu în cadrul Festivalului
Internaţional de Poezie Mehedinţi ediţia XIX-a, ianuarie 2010,
-Diplomă de Excelenţă din partea Societăţii culturale Anton Pan,
Academiei Olimpice Române – filiala Vâlcea şi Forumului Cultural
al Râmnicului
-Diploma din partea Asociatiei Cultural Artistice din Uzdin –
Voivodina –Serbia
-Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu 1994” – ediţia VII-a din
partea Asociatiei Cultural Artistice din Uzdin – Voivodina
–Serbia.
-Dilopma Pro Fidelitas din partea Asociatiei Cultural Artistice
din Uzdin – Voivodina –Serbia, 16092010.
-Diplomă de excelenţă din partea Forumului Cultural al
Râmnicului, Academiei Olimpice Române – filiala Vâlcea,
Societatea Culturală Anton Pann – Vâlcea.
-Diplomă din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.
-Diploma Olimpic Day
-Diploma la festivalul de Poezie Drumuri de Spice din cadrul
Asociatiei Cultural Artistice Tibiscus din Uzdin – Voivodina
–Serbia,
-Certificat de Apreciere din partea Universităţii New Mexico –
Gallup Branch – America.
-Diploma de Membru de Onoare al Asociatiei Cultural Artistice
Tibiscus din Uzdin – Voivodina –Serbia,
-Diploma Internaţional Asociation of Paradoxism Avanguard
Movment In Arts And Science – U.S.A. - Universitatea New Mexico.
-Diplomă pentru premiul Mihail Eminescu în cadrul Festivalului
Internaţional de Poezie Mehedinţi ediţia XX-a, ianuarie 2011.
-Diplomă de excelenţă din partea S.L.A. Tibiscus – Voivodina
Serbia 2011.
-Diplomă de Excelenţă din partea Fundaţiei Culturale Lumina
Drobeta Turnu Severin 2011.
-Diplomă de Excelenţă din partea Academiei Olimpice Române, a
Societăţii Culturale Anton Pann şi a Societăţii Literare „Dor” –
Dragoş Vrânceanu. 2011-02-20
-Diplomă de Onoare din partea Asociaţiei Naţionale Cultul
Eroilor, Asociaţia Veteran Mont, a Academiei Olimpice Române şi
a Societăţii Culturale Anton Pann. 2011-02-20.
-Diplomă de Onoare din partea Clubului Umoriştilor vâlceni. 2011
-Diplomă de Onoare din partea Academiei Olimpice Române, cu
ocazia înfiinţării la Ţepeşti o filială a acesteia, 2011.
-Diploma Senatului Universităţii Piteşti pentru merite în
promovarea proiectelor culturale cu Universitatea din Piteşti -
2011.
-Diploma de excelenţă a Fundaţiei DOR-DRAGOŞ VRÂNCEANU pentru
promovarea relaţiilor interculturale România – Serbia, 2011.
-Diploma Societăţii Scriitorilor Danubieni pentru activitatea
Culturală şi Literară, 2011.
-Diploma de Excelenţă a Asociaţiei Culturale Gând Românesc, Gând
European şi Editura Gens Latina, revista de cultură Gând
Românesc Alba Iulia, pentru întreaga activitate pusă în slujba
culturii româneşti cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani
-Diplomă de Excelenţă dim partea Societăţii Culturale „Dor –
Dragoş Vrânceanu”.
-Diplomă de excelenţă din partea Societăţii Culturale „Anton
Pann”.
-Diplomă din partea Comunităţii Românilor din Serbia, şi
Societatea Literară Tibiscus – Uzdin.
-Diplomă de excelenţă din partea Primăriei Municipiului Rm.
Vâlcea.
-Diplomă de excelenţă din partea Asociaţiei Naţionale „Cultul
Eroilor”
-Diplomă de excelenţă din partea Forumului Cultural al
Râmnicului, pentru romanul „Femeia Diavolului”.
-Diploma Nichita Stănescu – Urziceni 2012, acordată de
Societatea Culturală Apollon.
-Diplomă - Premiul Eminescu - Băile Herculane 2012.
-Diplomă de Onoare din Partea Universităţii de Stat Piteşti.
-Diplomă din partea Consiliului Judeţean Mehedinţi.
-Diplomă de onoare din partea „Asociaţiei Veteran Mont” Filiala
Vâlcea.
-Diplomă de onoare din partea Centrului Academic Internaţional
Eminescu – Chişinău, 2010.
-Diplomă din partea Asociaţiei Veteranmont, 22 febr. 2013.
-Diplomă din partea organizatorilor Festivalului M. Eminescu
Drobeta, 2014, editia XXIII
-Diploma din partea Asociatiei Jurnalistilor Romani de
Pretutindeni.
-Diploma din partea UNIFERO – U.S.A.
-Diploma din partea Radiotv Unirea – Viena
-Diplomă din partea Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor
de Pretutindeni. – Cetățean de onoare al Românismului.
-Dilpoma Eminescu, în cadrul Festivalului Eminescu Dragășani,
2015.
-Diploma din partea Societății Curierul de Vâlcea – jubileu 25,
pentru antologiile poetice Mama și Tata.
-Diplomă – Premiul Ligii scriitorilor din România pentru
antologia Mama – 2015
-Ordinul Omul si Univerusul, conferit de Forumul Științific
”Stiința și educația, Lumina și timpul Selt. 2015 dedicat Zilei
Limbii Române și Anului Internațional al Luminii.
-Diplomă de excelență la sărbătoarea ”Ziua Europei” la Viena
2015
-Diplomă ”Premiul Luceafărul” pentru publicistică, cu ocazia
împlinirii a 126 de ani de la trecerea în eternitate a poetului
Mihai Eminescu – 15 06 2015 – Drobeta Turnu Severin.
-Diploma – Premiul UNIFERO – Craiova 2015.
-Diplomă la Salonul Internațional de Carte, din partea
Bibliotecii Naționale Chișinău – sept. 2015, pentru Antologiile
poetice Mama și Tata.
-Diplomă de excelență din partea Asociației Culturale Ideal –
Chișinău – sept. 2015.
-Diplomă de Ambasador al Culturii și Păcii oferită de Institutul
de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, Asociația
Națională a Oamenilor de Creație din Moldova, Primăria
Municipiului Chișinău, Academia Europeană a Societății Civile,
în cadrul Festivalului Internațional de Poezie Renata Verejanu –
Chișinău – 2015.
-Certificat din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Institutul de Filologie, Ministerul Culturii al Republicii
Moldova, Institutul Cultural Român Mihai Eminescu, Chişinău,
-Centrul Academic Internaţional Eminescu, Asociaţia Naţională a
Oamenilor de creaţie din Moldova, Liga Culturală pentru Unitatea
Românilor de pretutindeni, Primăria municipiului Chişinău,
„Primăria comunei Dumbrăveni – România pentru participarea la
Congresul Mondial al Eminescologilor. Eminescu, poet naţional şi
universal. (ediţia a V-a)
-
- Fotografii reprezentative (selecţie):
-
-
-
-
-
|
-
- Statuia
Trudesc amarnic la statuia femeii,
Unde am pus cam tot ce trebuia.
I-am pus ochi, gură, părul dar şi fruntea,
I-am pus de toate, dar, parcă, aş mai vrea.
I-am ales sânii... pepeni cu arome,
Braţe cu care pâinea o frământă,
I-am lucit ochii să mă jinduiască,
Şi-o-mbrac cu voalul de la nuntă.
Din voce i-am luat lespedea grea,
Glasul plăpând doinească-se în lume!
Frumoşii-i sâni îmi umplu ochii,
Vai! Cum ia forme statuia-minune!
Mai am de-adăugat multe, chiar multe,
Să-mi definitivez opera vastă.
Şlefuiesc piatra cu lumina palmei,
Ca să-mi aşez… luna-n fereastră.
Mă prinde iară greul, lumina dă în fiert,
Umbra statuii mele freamătă-n durere,
Doare privirea, soarta-mi toarce timpul,
Cioplesc şi-i cer lui „Domnu‟ o părere.
Vreau să-i pun, azi, picioarele frumoase
Când soarele se urcă-n a amiezii cruce.
Minunea-ncepe forme noi să ia, spre
Umeri fragezi, mijloc frânt, gândul mă duce.
Statuia mea-şi măreşte iar conturul,
De-mi vine tare-n braţe să o strâng,
Să-i mângâi sânii dulci – mere domneşti.
Nu reuşesc, Doamne, să mă… înving!
Pomii-şi aruncă umbrele-n statuie,
Soarele urcă s-o privească mai de sus,
Trudesc din greu să-mi termin treaba,
Fiindcă, din cer, după amiaz’, vine Iisus.
Zeiţa mea cu sânii dezveliţi,
Picioare lungi şi mersul de gazelă,
Zâmbeşte lumii, mă privește galeș.
Sunt pucul mic lovit de mantinelă.
Păşeşte-alene, nurii şi-i tresaltă
Şi-n unduioase vremi stă dezbrăcată.
Rătăcitoare arcă-n infinit de viaţă,
O, dulce rugăciune! Să te sărut o dată!
O aştept
Cu sânii tandri… bosumflaţi,
Urcând pe scările de fum.
Păşea femeia tristă, abătută,
Cu coşurile de furtuni în pumn.
Mergea pe sfoara strâmbă-a vieţii,
Ca iedera pe zidul putrezit.
Dar cu un ochi şi zâmbetul spre mine,
Sânu-i tresaltă-n pieptu-acoperit.
O-aştept de mult pe-acea femeie!
Încă nu a pătruns rugină-n oase.
Îmi dezlipesc o floare de la tâmplă,
S-acopăr cicatricea de mătase.
Şi-n capătul de sus al fericirii,
Stau în genunchi şi nurii îi privesc,
Carnea se răzvrătește rău pe mine,
O, femeie dulce! Nu pleci! Eu te opresc!
La pomul…
La pomul… mult lăudat,
nu te duce, îți pierzi slujba!
Lasă-ți sacul mare-acasă
și-ți ia în raniță drujba.
A fost..
În tinereţea mea... „ciudată”,
mă văd şi-acum pe malul Dunării!
Tresare inima… aşa...deodată…
căci eram tineri… eram doi copii.
Nu prea ştiam iubirea cum se gustă,
vedeam totul, precum floarea de crin,
piciorul... de sub scurta-i... fustă,
i-l urmăream tot timpu-n Severin.
Iar sânii-obraznici, ca gutuia,
îi admiram până şi-n umbră.
I-a luat cu dânsa... aleluia!...
Şi-au dispărut ca mierla-n tundră.
A fost o dragoste fulgerătoare,
aprinsă-n malul Dunării.
A fost… o floare trecătoare,
s-a dus ca anii noştri de copii.
Vinul
Dacă tot m-am născut, plătesc cu viaţa!
Am adunat la zile, precum vinu-n beci.
Îţi las, iubită doamnă, inima legată,
în margini de alei pe lângă care treci.
Și când păunii nopţii roiesc între stele,
Iar bulgărul de soare se-ascunde în fântână,
Ia-mi inima legată cu lesa de-o zambilă
Şi plimb-o, iară plimbă, dar ia-o şi de mână.
Trecut-a noaptea rece mai mult de jumătate.
Sunt treaz în întunericul din mine,
Dar, sloboade, femeie, inima din lesă,
S-o vezi cum zburdă şi vine iar la tine!
Sunt mielul blând care-şi pândeşte lupul,
Să-l sfâşie acum, în toiul nopţii.
Sloboade-mi inima şi laso-n libertate,
Să bucure, femeie, viii, dar şi morţii.
Hai, la un zâmbet!
Iubito, te invit la un zâmbet
pe-aleea unde-așteaptă cireșii!
La glezna viorii cântă un greier,
zilei de azi îi suntem aleșii…
Stau răstignit pe gânduri de țărm,
dincolo de perdeaua de rouă.
Îți privesc pe genunchi oful flămând,
îl mângâi și-l dau pe din două.
Mi-am luat îmbrățișări despuiate.
O, sânii-ți s-au răsturnat în palme
Pe ramurile tale, pe pântec,
împrăștii cinci, șase… sudalme…
Vino, iubito! Hai la un zâmbet!
Sughite toamna printre doi dinți,
Sub fusta zării răsare o stea,
Steaua noastră-a copiilor cuminți.
Reazemul...
Alerg o viață să m-ajung... dar... și
să mă reazem de-o coapsă flămândă.
Viața-mi pune piedici și punctul pe i
și-„ailaltă”... mereu, mereu stă la pândă.
Mă mai reazem și de sânii fioroși,
când stă curcubeul atârnat de gânduri.
Arhanghelii coboară pe el să bea apă,
aliniați frumos... pe trei rânduri...
Mă reazem și de un pahar cu vin...
când țuica nu mai urcă în pruni.
Trist ’ți-este sângele înmuiat în venin!
Țâște-ți sânii să-mi adoarmă-n pumni!
Mă reazem acum de-un pătuiag de ani!
Port... câțiva apropiați la cingătoare,
iar pe trupu-ți dulce... și fermecăror,
îți răsădesc...
iubita mea... o floare.
Eram copil …
Eram copil, pe dealuri,
Cu vite la păşune;
Aud şi-acuma parcă
Un glas care îmi spune:
«-Priveşte cerul, tată,
Cu soarele ce trece!
Învaţă de la nouri
Cum lumea se petrece!
Priveşte-mă pe mine,
Furnică lucrătoare!
Întâmplător să fie
Să ai mâini şi picioare?!
Învaţă meserie, băiete, şi nu sta
Cu vitele pe dealuri,
Că nici vâlceaua asta
Nu stă-ntre-aceleaşi maluri!
Du-te-n lume! Viaţa
Cu drag să ţi-o cinsteşti
Iar când ţi-o fi deplină,
Revino la Ţepeşti!...» …
Şi am plecat în lume,
Lăsând în urmă casa
Zăvoaiele şi crânguri,
Plopii şi-arinii-n Şasa.
Ani mulţi se risipiră,
Vreo şaizeci şi mai bine,
Mereu plecat de-acasă,
Mamă, de lângă tine.
Sunt, iată-mă acuma
Cu şovăielnici paşi
Pe care-i simt târşindu-i
Prin marele oraş.
Copiii îmi sunt medici;
Voi aţi ajuns ulcele!...
Cândva, asemeni, vouă,
Voi adormi-ntre stele…
Privesc…
Privesc la versurile mele,
Ce se-odihnesc adânc pe masă,
Visând la tata şi la stele,
Sub bolta cerului de-acasă.
Le-am legănat pe ape line,
Cu braţe aspre de bărbat,
Şi am ştiut că-n toamnă vine,
Melancolia peste sat.
O nouă carte semn îmi face;
Gândul mă poartă la Ţepeşti;
În sufletu-mi, adâncă pace;
Părinţii-mi dorm între poveşti…
Sărbătoare
Abrog trecutul palpitant!
Mă zgâlțâie să subscriu prezentul,
destul de tandru... covidiant,
prin ceața imensă, omniprezentul.
Încerc să deslușesc ziua de mâine!
Să fie ziua care-aduce minuni,
ce coace-n lanuri miezul de pâine
și stăm degeaba cu șolduri în mâini?
Azi... este din nou sărbătoare!
Este ziua prieteniei!
Cică... să fim buni... fiecare...
sub zarea frumoasă-a chindiei.
Și ce dacă e sărbătoare?
Sărbători au fost foarte multe!
Când tristețea stă-n ascunzătoare,
citind, citind… foi cu insulte....
Te mai poți gândi la sărbătoare,
câng gerul umblă în pielea goală,
iar noi așteptăm la... „adăpătoare”,
să curățim, să cinstim, prostia (finală)!...
Se-ntorc …
Se-ntorc acasă fiii,-n sat;
Printre străini e-atât de greu;
Spălară parcă un păcat,
Ori un blestem, la Dumnezeu…
Privesc cu milă casa iar
Şi ochiul lor e gol, pustiu,
Grădina-i plină de mărăr
Şi de părinţi nimic nu ştiu…
Rămân pe prispă, în oftat,
Şi lacrima-i atât de grea,
Tu, Patrie, ne-ai învăţat
Ce-nseamnă încă «a avea»?!
Vreo doi părinţi mai stau la porţi,
Tot povestind de vremuri sure,
Câţi s-au născut, ori câţi sunt morţi;
Că nu mai sunt pe dealuri mure…
Bătrâna casă, într-o rână,
Se uită-a milă către ei…
O, naţie a mea, română,
Îi prinde-n braţe, dacă vrei!...
Aşează-i iar pe prispa caldă,
Prin cerceluşi, printre muşcate;
Tu inima lor iarăşi scaldă,
Şi spune-le că: Da, se poate!
Doi frumoși bătrâni
De la biserică
vin
ținându-se de mână,
doi bătrânei frumoși.
Frumoși
ca cei
peste 50 de ani
petrecuți împreună.
Merg cu mânuța lor
de mână!
Merg cu umbra lor
de mână!
Merg cu inima lor
de mână!
Merg cu anii lor
de mână!
Ce frumos,
Doamne!
Întoarcere
Se-ntoarce poetul acasă.
Ani mulţi trudi printre străini.
Găsi o poartă ferecată,
Şi-n curte numai mărăcini.
Îl cheamă râu-n matca sa
Şi plopii văruiţi, arinii...
Dar la căsuţa părintească,
Nici vânt nu bate, nu-s nici câinii.
Arama toamnei se revarsă
Peste anii plecaţi de-acasă,
Viţa-de-vie s-a sălbăticit
Şi-n casă e rugina groasă.
Pereţii rostuiţi bine, odată,
Rânjesc spasmodic printre crăpături,
S-au tot rărit şi ţiglele pe casă.
O, Doamne Sfinte, totu-i cu fisuri!
Cu ceaţa timpului îşi freacă ochii,
Priveşte printre crengile de nuc
Cum anii săi, frumoşi odată,
Iau alţii după ei, se duc...
Ajuns în pragul casei părinteşti,
Uşa nu vrea să se deschidă.
Cheia a ruginit, poetu-i în genunchi,
O, viaţă tristă! Viaţă de omidă!
O zi la Țepești
M-așteaptă dealul să mă urc în spinarea-i
Și să-mi văd satul de la el din cârcă,
O dragoste tristă străbate-ntreg amurg,
Răzvrătiți soarelui plâng anii ce tot urcă.
O, Doamne! De sus îmi văd iar satul!
Și îl privesc din nou cu ochii de copil.
Parcă mai ieri îmi făcea mama patul
Și-acuma bătrânețea, vine-ncet…, tiptil…
Of! Iată, am ajuns la Crucea Popii!
Rugina toată s-a urcat în stejari.
Se uită Chiciura cu jind la mine,
Vai!... S-au făcut ,,copiii‖… mari!
Spre Pârlitură, mierla-i tristă-n mărăcini.
Pe-o punte destrămată rău de ani pășesc.
Dă, Doamne, strălucire ochiului dușman
Și lasă-mă … câțiva ani să trăiesc.
De vrem...
De vrem să ne facem bine...
Oricum lor nu suntem de fală.
Moarte celor care ne fac de rușine și
hai să trimitem învățământul la școală!
De vrem să ne facem bine...
Cu sănătatea-n picior ortopedic,
hai să-i facem pe ei de rușine și
să ducem sănătatea la medic.
De vrem să ne facem bine...
Industria să scoată iar fum
stupul să fie plin cu albine și
traiul să-l stropim cu parfum
De vrem să ne facem bine...
Și cucul să cânte în curmătură,
să-i tortureze roți de turbine și
să dăm drumul la agricultură.
Dă-mi ...
Cu floarea de cireş în mână
şi cu capul aplecat,
Bat iară la Tine-n poartă,
să-mi dai, Doamne, ce mi-ai luat.
Mă-nchin des la mănăstire,
unde-i locul mai curat,
Să-mi aduci, Doamne, acasă,
pe cei care mi i-ai luat
Mă tot rog, Doamne, mereu,
la Tine şi la toţi sfinţii!
Daţi-mi ’napoi ce mi-aţi luat!
Daţi-mi înapoi ... părinţii!
|
-
Umbra
Cu noaptea-n cap, umbra mi-a luat-o ’nainte.
Eram acolo,- n patul în care m-am născut.
A ieșit în tindă, apoi a-ntins-o-n dudul
Ce stă în fața casei proțăpit.
Dormeam adânc în anii de-altădată.
Visam cireșe coapte, hoardele de zmei,
Iar umbra mea s-a cocoțat prin crengi
Sporovăind cu câinele Ursei.
Deodată, umbra coboară pe pământ.
Șterg ochiul visului c-o flacără pufoasă.
Văd cum se-nchină crucea-ntr-un cuvânt,
Iar umbra cu Ursei, pe poartă, dă să iasă.
Plecară-ncet, pe uliță-nspre deal
Și aeru-mi cânta prin iarbă lung, duios.
Umbra și câinele urcau pe Chiciură în sus,
Ca să coboare-apoi, printre salcâmi, în Sudos.
O iau și eu la fugă, la Crucea Popii ajung,
Mă-ntind pe jos, furiș, cu fața-n sus.
Văd umbra cum se furișează în amurg,
Prin Chiciură, spre Viile din sus.
O scamă de nor umbra îmi sărută
Și-i spală trupul cu rouă de pe munte,
Iar sus, în coama Brădişorului, așteaptă
Mierla, să-i pună cântecul pe frunte.
Deși afară-i ziuă, lumina dă în fiert,
Soarele-i urcat pe coama de la casă.
Iar umbra cea flămândă, de plecări, o iert
Şi-i spun: de-i nemâncată, să vină iute-acasă.
Mi-a rămas satul mult departe-n urmă.
Îmi fugăresc privirea pe bolta ne-nțeleasă.
Caut printre stele umbra-n umbră
Şi-aud cum coasa vine către iarba deasă.
Lumina se prăvale de pe deal și frige.
Ore întregi o umbră-am urmărit,
Pe drumuri, tânără, începe să mă strige:
Doar eu sunt cela care, acum, va fi cosit.
Zăresc, apoi, o umbră și mai neagră
Și mă cuprinde-așa un frig, o teamă.
Se-apropie tiptil și amenințător
Și-ar vrea să îmi ucidă și laptele de mamă.
Vai! Chiar acum prin carne umbra mi-e fior.
Chiar și de ea mi-e silă și mi-e spaimă.
Se-ntoarce către mine c-o aripă de zbor
Să-ntrebe de ai mei, de tată și de mamă.
Tresar fricos, mă mir, oftez adânc.
Unde-mi e umbra, Ursei, Salcâmul Aplecat?
Umbra ședea sfioasă, cu spatele la mine,
Vedeam și dudul în care m-am urcat.
A fost un vis greoi, vis de copilărie,
Ce stăruie și-acum în vârful capului,
Revine și mai des acas’ la mine –
Sigur că e trimisul Domnului.
... A fost vis alb în casa părintească…
Azi, tot ce trupu-mi înverzeşte mi se pierde.
Casa mea parcă s-a pierdut în poezie.
Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri de foaie verde.
Rugă-n lacrimă
De-a lungul amurgului de toamnă,
M-am rătăcit în umbra aburului de cafea.
O rugă-n lacrima amară se înfige-adânc,
Când dintre rame, îngerii coboară pe podea.
Am brațul cu care scriu pe căpătâiul
Unde privesc la șoimu-n cioc cu crucea,
Ce-o duce pe prispă la clopotniță și
Eu mă văd copil, cu oile, pe Omorâcea.
Nu mai e mama să mai plângă
Și să mă-ntrebe când mă-ntorc acasă!
Întreb si eu acuma: Satul ce mai face?
S-a dus și tata, îl plânge biata coasă!
Fac rugă-n lacrima căzută jos
În nisipul rece de pe Șasa.
Îi văd pe mama și pe tata-acas’:
-Bine-ai venit, copile! Hai să punem masa!
N-am, Doamne, nici o vină c-am plecat
De mic copil din satul meu cuminte!
Eram o floare-n cununia vieții
Încă nu-mi dăduse măseaua de minte.
Am colindat o viață prin străini.
Gândul mi-a fost mereu la casa părintească.
S-a dus și mama, a plecat și tata,
Și-acum vrea popa să mă miruiască.
Mă-ntorc
Mă-ntorc acasă după-atâţia ani.
Se miră dealurile vinete, holbate.
Cine e ăsta de nu-i poţi opri paşii
Şi vine-aşa la noi, pe nemâncate?
Un bici de foc îmi plesneşte obrazul,
Dar şi-o bubuitură mai îndepărtată.
O, nu vă speriaţi, voi dealuri dragi!
Prin varul de la tâmple-o să vedeţi
Că m-am plimbat prin ceafa voastră-odată,
Şi de pe frunte vă culegeam fragi.
Doamne, du-mă o dată, du-mă
La Crucea Popii, ori la Pârlitură,
Pe Chiciură, La viile din Sus.
S-aud un cuc cum nu tace din gură!
Opreşte-te! răcneşte inima flămândă.
Pe-aici au alergat şi paşii tăi!
O izbitură-n sânge, sufletu-mi tresaltă,
Din toate părţile m-adun şuvoi.
M-aşteaptă-acum şi ierburile moi,
Iar pomu-mi se repede-n daltă.
Mama
Mi-am visat azinoapte mama,
sta-n portiţa din grădină,
avea ochii trişti sărmana,
şi-un coş de cireşe-n mână.
A păşit apoi agale,
printr-o ploaie de iubire,
cu ochi trişti, parcă cu jale,
eu, tremuram de uimire ...
Calcă-n iarba necosită,
spre curtea unde-am crescut,
privea trist şi obosită,
spre umbre ce m-au lovit.
De braţ o purta un înger,
mierla suspina în nuc,
tata sta-n toiag de sânger,
... doream la ei să mă duc.
Lumini le curgeau pe umeri,
pe pomi luna-i ocolea,
de sus coborau doi îngeri,
vino mamă, mama mea!
M-a cuprins apoi în braţe,
şi m-a strâns la piept cu drag,
Luna de pe sus, din ceruri,
coborâse jos, pe prag.
- Nu te sfii fiul mamei,
Nimica n-o să se-ntâmple!
Ce-ai păţit, copilul meu!?
Ce-i cu varul de la tâmple?
Stai singur, băiatul mamei,
Unde sunt copii tăi?
Te-au lăsat, te-au părăsit,
Unde sunt nepoţii mei?
Mă-ntreabă de s-au prins prunii,
ce i-am pus în Jghiburoasa,
plângeau plopii-ntr-un picior,
şi arinii de pe Şasa.
De copii iară mă întreabă,
de Alina şi de Dani,
mamă bună, scumpă mamă!
Doamne, ce s-au mai dus anii!?
Noaptea-n cântec de vioară,
îmi trecu acum prin suflet,
mama mea, ultima oară,
mi-a şters ochii plini de plânset.
Şi-a plecat pe nori de îngeri,
Ceru’-şi desfacuse-o grindă,
Domnu-atunci i-a ntins o mână,
şi-o privesc ca-ntr-o oglindă.
Mă ia umbră în spinare,
aş vrea mama să mă prindă,
ca pe-o puşcă militară,
dar lacrimi se varsă-n tindă.
Mama s-a urcat în ramă,
o plâng mierlele nătânge,
lacrimi am tot strâns în cană,
să ştearg bulgărul de sânge.
Mi-a zgâriat în ţărnă,
cu mânuţa-i tremurândă,
trei poeme şi-am rămas,
trist cu coatele pe tindă.
Aripa frântă
Curcubeul cu aripa frântă,
prin clipa cu un singur ochi
mă anunţă că am să plec
aşa cum am venit.
- Bine, bine, plec, dar ...
mama, mama, unde este?
De-acasă ...
De-acasă mama-mi trimitea scrisoare,
Lacrimi amare-i tot cădeau pe masă,
Că semne vagi primea din depărtare,
- Tu, nu mai ai de gând să treci pe-acasă?
S-asculţi cum plopii-n Şasa bombănesc,
Şi cum salcâmu’-n vârf de deal doineşte,
Sunt bătrână, mamă şi mă-mbolnăvesc,
Că Puiul meu, ..pe-acasă nu mai trece.
Munca e multă şi sunt tare bătrână,
Dorul de tine mă arde, mă apasă,
Te cheamă cumpăna de la fântână,
Să vii, să fim cu toţii-aici, la masă.
Au trecut anii, chiar destui de mulţi
A fost o mare şi mândră poveste,
Mă văd iară în sat, matur, desculţ,
Dar, măicuţa s-a dus şi nu mai este.
Dor de-acasă
Am plecat în lume din copilărie,
Căci voiam, eu, lumea ca să o străbat,
Meserie bună să învăţ de-acuma;
Să mă-ntorc acasă ‘nalt şi luminat…
La Ţepeşti, pe dealuri, zilele treceau,
Cum, în primăvară, nori portocalii…
Îmi scria adesea mama o scrisoare :
“N-ai de gând pe-acasă să mai vii?
Tată-tău bătrân e şi boleşte greu;
Eu de-abia mai pot de-alergătură;
Muncă este multă,-n casă şi pe câmp;
Păsările … plâng în bătătură …
Vino-acasă, de pe unde eşti,
Că trecură anii, mamă, şi-s bătrână!...
Vom muri, că tineri nu mai suntem noi,
Şi-n casă aceasta cine-o să rămână?!...»
«-Am să vin, mămico, poate într-o zi,
Că mi-este dor de-arinii de pe Şasa;
De vecinii noştri şi de Paşte,
Când mergeam noi cu ploconul la naşa….»
Dar s-au dus departe anii, şaizeşdoi,
Şi ulcele-s poate, dragii mei părinţi;
Au plecat cu toţii din Ţepeşti;
Se-aşezară-n ierburi, blânzi, cuminţi ….
În iarna…
În iarna rece, grea…, polară,
Revin acasă, la Ţepeşti,
Dar nimeni nu-mi iese în cale,
Căci tu, mămico, nu mai eşti!...
Voiam Crăciunul să îl fac
L-aceeaşi masă, la fereastră.
Să ne surâdă roşi muşcate
La fel şi nepoţica noastră…
Să curgă vinul tânăr foarte,
Să ne jucăm în bătătură,
Şi să ne batem cu zăpadă,
Să fim copii peste măsură…
Să te mai văd pe prispă casei,
Cum altă dată surâdeai,
Dar dusă eşti, mămico dragă,
Poate-ntr-o margine de Rai…
De vrei, de-acolo ne trimite
Un cât de mic, de poţi, un semn,
Ca iarăşi paşii înspre tine
În iarna asta să-i îndemn!...
În noaptea …
Mai vino iarăşi, mamă,
În noaptea de Crăciun;
Atât mi-e dor de tine;
Prea multe am să-ţi spun!
Dar mama nu mai vine
Ca uşa să-mi deschidă,
Şi să mă strângă-n braţe…
O, viaţă de omidă!...
În iarna rece, aspră
Şi cu colinde-n geam,
Aş vrea să-mi văd părinţii
Pe care nu-i mai am!...
Fugi vreme! Dă-te-n lături
Şi lasă-mă, iar lasă,
Ca mamă, pe cărare,
Să se întoarcă-acasă!...
Mama frământă…
Mă duc acasă; satul iar mă cheamă
După atâtea vremi care au fost
Mai mult tristeţe, lacrimă şi dor…
Simt doar aici că aş avea un rost!
Am stat printre străini de mătrăgună,
Ce mă priveau cu ochiul lor tâlhar,
Acuma însă-am revenit acasă;
Beau vinul roş cu-ai mei dintr-un pahar…
Dar vine ziua când iar voi pleca;
Mama frământă pâine pentru mine
Şi lacrima îi curge pe obraz
Iar gura-i e fântână de suspine.
Se rupe inima şi n-aş pleca
Înspre oraş, ca înspre-o caldă junglă,
Dar doi copii, amantă şi nepoata,
Cu dorul lor ar vrea să mă ajungă.
Pe mama ...
De când eram copil la ţară,
În casa bunilor părinţi,
Am ascultat poveşti cu zâne,
Dar şi cu îngeri şi cu sfinţi.
Pe mama-o auzeam zicând,
În miez de noapte rugăciune;
Raze de lună, prin fereşti
Mă mângâiau cu sfiiciune.
Ea, «Tatăl nostru» spunea-ncet
Şi lacrimă avea pe-obraz.
Aceeaşi lacrimă-mi răsare
În ochiul meu cel trist, de azi …
În fiecare noapte zic
Această rugăciune sfântă,
Încât aud cu limpezime,
În trupul meu cum cerul cântă…
Mama
Când pe pământul sfânt,
eu am venit, chipul tău,
mamă, m-a iluminat;
paşii tăi, rari şi grei
m-au însoţit,
când la piept,
tu, mamă, m-ai purtat.
Mâna ta, măicuţă,
m-a mângâiat, pe frunte
când, obosit, dormeam;
vorba ta, mamă, m-a înnobilat,
când prea mic copil eram.
Ochii tăi, mamă,
m-au urmărit,
când mărişor, eu,
am crescut;
visul tău, mamă,
ţi s-a-ndeplinit,
timpul meu, mamă,
mi-a trecut.
În satul meu...
În satul meu de-alalteieri,
Revin cu capul aplecat,
Emoţiile-mi tremură, în barbă;
-Copilule! De ce-ai plecat!
O văd înduioşată stând în tindă,
Pe mama cu bazmaua-i înflorată,
I se-nnodau lacrimi în barbă,
Când veneam pe acasă câteodată.
Îmi înşira poveţi precum ciuperci pe sfoară,
Cu glasu-i tremurând, iubita mamă.
Tot număra ninsori prin frunze,
Iar eu mă pregăteam s-o pun în ramă.
Astăzi, când am ajuns să am de toate,
Şi mă tot plimb prin lume, pe sub stele,
Încerc un zâmbet, dar văd amărăciune,
Nu mai e chipul mamei mele.
|