« Revista ASLRQ
Nicolae Mareș - Sufletul
 


Sufletul

Sufletul niciodată n-a ieșit la suprafață
Întotdeauna a legat și le leagă pe toate.
Prin vorbe și gânduri
Chiar și-atunci când se împrăștie și prin altă parte.
Sufletul bun stă drept ca un Sfânt.
Nu se plânge de nimic
Pe nimeni n-a blestemat
Dezleagă totul pe ascuns
Cu ochii spre cer.

28 august 2020


lumina, singura

lui Henri de Toulouse Lautrec

culoarea are viață
nu vă îndoiți de asta
culoarea suferă
ca orice ființă
se tânguie
plânge
în hohote
se stinge
din cer pogoară
învie
culoarea are viață
de ce vă îndoiți?

august 2020


Cogito II

Trecuți prin îndoieli si dureri
Crescut-am mari și temerari
Atât cât am putut.
Dă-ne Doamne puterea
De-a o duce mai departe așa
De-a rămâne de partea adevărului
Și-a ta. De-a cugeta, de-a cugeta
Și iarăși de-a cugeta
De-a nu lua nimica de bun
Din efemerul ce ne-a înconjurat
Sau din ceea ce cu de-a sila
Am fost îndoctrinați
Zi de zi, ceas de ceas.
Dă lumii întregi, Doamne,
Puterea de-a ne lepăda de ei
De toți pigmeii răi.
Alleluia.


Azi

Vorba neisprăvită
Cumplit ustură
Vorba neisprăvită
Mereu înspăimântă
Vorba neisprăvită
Nu lasă loc la mângâiere
Dar nici pentru tăcere
Vorba neisprăvită
Prevestește durere.

Covid 19

A spera
Înseamnă a paria cu viața.
Sfârșitul lumii totdeauna e aproape
Speranța rămâne ultima.
Ultima.
Chiar ultima.
Speranța și colacul de salvare,
până la urmă
în aer sare.
Nu vei fi niciodată doborât
Dacă inima știi să ți-o asculți.
Nu vă întrebați:
E puțin, e mult....

Sursa: Nicolae Mareş, 2021