-
Adela Catrinescu
- Poeme
-
-
debut în revista ASLRQ,
NR. 14, 2023
-
Rămâi
Încerc uneori să îți spun
Că nu pot trăi fără tine,
Dar tu printre rânduri nu vezi
Iubirea pe care-o semeni în mine!
Departe cu gândul
Sunt și-n astă seară
Și nu pot deloc să mă adun...
Amintiri trăite, rămase într-o vară
Să pot să mă bucur n-am cum!
Încerc uneori să îți spun
Că nu pot trăi fără tine,
Ești ceea ce am eu mai bun
Rămâi, nu te pierde-n mulțime!
Amintește-ți
Amintește-ți de lumină privind întunericul
Amintește-ți de flori și copaci!
Când fulgii de zăpadă te acoperă
Amintește-ți de soarele verii,
Când frigul de afară îmbrățișarea ți-o dă!
Amintește-ți de clipe frumoase,
Când tristețea își face loc în inima ta!
Amintește-ți de noi,
Când singurătatea e tot ce mai ai!
Amintește-ți de oameni, de locuri, de fapte
Când uitarea revine și nu poți scăpa!
Amintește-ți de tot ce te-a bucurat,
De tot ce te-a întristat sau te-a făcut să râzi...
Amintește-ți de viața prin care cu greu ai trecut!
Amintește-ți de șoapte și dorințe ucise
Amintește-ți de glasul iubirii pe care-o ai
În suflet la mine, în micul tău rai!
Amintește-ți de toate, de tot și de mine,
Să nu îți treacă timpul fără trăire
Nu uita trecutul, trăiește prezentul,
Sper și, crede, acum e momentul!
Poetului
Ai presărat atâta dragoste în jur
Atâtea șoapte de iubire,
Atâtea doruri azi se regăsesc
În slove doar la tine!
Frumosul ni l-ai dăruit
În fiecare clipă,
Ne-ai fermecat fără să știi
Pe-a versului aripă!
Vise ai trimis la fiecare
În zi sau seara la culcare,
Am așteptat mereu cuvântul
pe care-l scrii de-un timp în suflet, dăruindu-l!
Mă regăsesc în versul tău,
Poet al sufletelor noastre,
Să ai o zi desprinsă dintr-un rai
Te îmbrățișăm cu drag,
Revino-n case!
Nemuritori
Nu scrieți dragostea pe pomi
Sunt doar vremelnic în decor
Nu scrieți dragostea pe frunze
Căci în bătaia vântului sunt prinse
Nu scrieți dragostea pe flori
Înfloresc un timp și mor
Nu scrieți dragostea pe păsări
Nici ele nu sunt mereu în zbor
Nu scrieți dragostea pe ape
Curg lin, ușor, se duc departe
Nu scrieți dragostea pe pământ
Chiar și pământul își schimbă fața
Nu scrieți dragostea pe stele
În zor nu te mai poți uita la ele
Nu scrieți dragostea pe lună
Nu a avut nicicând cunună
Nu scrieți dragostea pe soare
Nici el nu strălucește fără încetare
Nu scrieți dragostea pe albul de zăpadă
Topită este de anotimpul ce-o urmează
Nu scrieți dragostea pe cer
Nici cerul nu-i mereu senin
Nu scrieți dragostea pe vise
În zor ele dispar ca duse
Nu scrieți dragostea în gânduri
Se schimbă după ce scriu aceste rânduri
Scrieți dragostea în voi
Voi sunteți nemuritori!
O zi
O zi ca oricare alta și totuși diferită
Mi-a revenit speranța chiar dacă preț de-o clipă
O rază de lumină apare în drumul meu
Încerc să văd în timp, chiar dacă este greu
Las timpul ca să treacă, căci nu am alt reper
Aștept să vină clipa pe care mi-ai promis-o ieri
E singurul refugiu al gândului pe care-l am
Să trăiesc cu speranța că n-am trăit în van
O zi ca oricare alta și totuși diferită
Femeia ce-ți vorbește se lasă cucerită.
M-ai învățat
M-ai învățat ca să iubesc, căci eu uitasem sentimentul
M-ai învățat să îmi doresc, să trăiesc clipa și momentul
M-ai învățat cum să zâmbesc, când eu aveam sufletul trist
M-ai învățat cum să privesc, cu bucurie de artist
M-ai învățat cum să visez, când gândurile mi-erau goale
M-ai învățat cum să mă înalț, când nori erau în a mea cale
M-ai învățat să fac doar bine, căci rău găseam chiar peste tot
M-ai învățat că frumusețea e la un pas, e antidot
M-ai învățat despre culori, când eu vedeam totul în gri
M-ai învățat de soare și de flori, cum pot eu azi a le vorbi
M-ai învățat că muzica-i balsam, când eu neliniști mai aveam
M-ai învățat de ape și de munți, de vrei tăcerea s-o asculți
M-ai învățat ca toate sunt un dar, când eu credeam ca toate-s în zadar
M-ai învățat cum că speranță e în noi, când eu ziceam ca nu pot fără
voi
M-ai învățat că viața-i prețioasă, căci eu credeam că am o altă șansă
M-ai învățat ca să iubesc, dar trebuie s-o dovedesc
M-ai învățat ca să te-aștept, căci meriți să te strâng la piept
M-ai învățat atât cât știi, căci eu îți sunt dorințele târzii
Iar eu te învăț acum pe tine, să te regăsești numai în clipele cu mine!
Eu sunt, Tu ești…
Eu sunt dimineața ta, tu ești zorile din ea
Eu sunt mângâierea ta, tu ești tot ce eu aș vrea
Eu sunt gândul tău frumos, tu ești versul meu duios
Eu sunt dorul ce te-ncearcă, tu ești cel ce mă dezmiardă
Eu sunt visul nopții tale, tu lumina în cărare
Eu sunt primăvara ta, tu ești toată lumea mea
Eu sunt dragoste curată, tu iubire devotată
Eu sunt singura dorință, tu păcat numit credință
Eu sunt floare pentru tine, tu pământ ce mă susține
Eu sunt marea ta uimire, tu miracol cu-a ta fire
Eu sunt muza fermecată, tu muzică adevărată
Eu sunt apa ta cea lină, tu pasărea de lumină
Eu sunt viața ta în culori, tu ești cel ce mă înfiori
Eu sunt strop de bucurie, tu izvor de apă vie
Eu sunt toată pentru tine, tu ești totul pentru mine!
Alături de mine
Am luat iubirea ta cu mine
Pe unde pașii mi-au umblat
Și n-am simțit singurătatea
Căci mereu alături de mine te-am aflat!
Te-am strâns în brațe când m-am întristat
Te-am sărutat când vorbe mi-au secat
Te-am mângâiat când brațele mi-au obosit
Și te-am privit când gândurile au revenit!
Și te-am dorit când simțurile s-au trezit
Și te-am visat când noaptea s-a lăsat
Și te-am atins când soarele a răsărit
Și te-am iubit din zori și până-n asfințit!
Am luat iubirea ta cu mine
Pe unde pașii mi-au umblat
Căci inima doar ție îți aparține
Ești versul gândului curat, rămâi așa cum te-am lăsat!
Aș scrie
Aș scrie despre tine pe fiecare trunchi de copac ce formează pădurea
speranțelor mele…
Aș scrie despre tine pe fiecare frunză ce alunecă din ram, căci știu
că-n primăvară e în coroană iar…
Aș scrie despre tine pe fiecare floare răsărită în calea mea, buchet al
bucuriei și al încântării ce viață vrea să îmi dea…
Aș scrie despre tine pe “Iarbă verde de acasă” ca tu să îmi fii cărare,
când pașii mei nu știu drumul să îl străbată…
Aș scrie despre tine pe marea mult prea mare căci în imensitatea ei,
doar ea-i nemuritoare…
Aș scrie despre tine în picături de ploaie, căci știu că ea te atinge
și-i binefăcătoare…
Aș scrie despre tine pe razele de soare, pe razele de lună și cu a lor
lumină, cu drag să îți fac cunună…
Aș scrie despre tine pe cerul de zenit, căci dragostea ce o simt e parte
a acestui infinit…
Aș scrie despre tine pe fiecare fir de nisip pe care marea îl sărută, căci
traversează timpul și n-are cum să-l uite…
Aș scrie despre tine în cele patru zări că-mi ești o întreagă lume,
tu-mi ești pământ și cer…
Aș scrie despre tine, aș scrie despre mine, dar nu găsesc cuvinte, căci
toate sunt prea puține…
Orașul cu amintiri
Și nici aproape și nici departe
Drumul către tine e presărat cu șoapte
Și nu îmi pare greu și nu îmi pare mult
Când știu că vorba ta, degrabă o ascult…
Și pas cu pas, eu ştiu că iar te voi cuprinde
Cu brațele amândouă, la piept eu te voi strânge
Să simți a mea iubire, ce dorul a îndurat
De aceea îți spun acum “E atât de minunat!”
Știai cum se numește acest drum către tine?
E drumul fericirii, întreabă-mă pe mine
Și știu că în căsuța de flori împrejumuită
Este aceea căldura, atât de mult dorită…
Și ceasul chiar de merge, de fapt el este oprit
Căci tot ce simt acum nu poate lua sfârșit
Chiar de învăț eu zilnic să număr orele
Doar tu m-ai învățat să trăiesc clipele…
În aer e iubire, iar pe pământ plutesc
Căci tot ce înseamnă suflet la tine eu găsesc
Iar vraja ce cuprinde toată ființa mea
E dată de iubirea din cămăruța ta…
Mi-ești dragă tu și locul în care te întâlnesc
Căci poartă semnătura poveștii ce-o trăiesc
Și este armonie de sus și până jos
De-a lungul și de-a latul, e loc dumnezeiesc…
Am strâns și amintiri, din clipe din iubire
Căci universul meu e tot într-o privire
Și nu-mi doresc acum decât să îți mulțumesc
Că am pășit pe tărâmul din visul meu ceresc…
-
-
-
Adela Catrinescu s-a
născut pe 15 Martie 1970, în Bucureşti. A absolvit Liceul Industrial
Optica Română.
-
Mărturiseşte că Limba
și literatura româna a fost materia sa preferată în școală. Îi plăcea să
scrie încă din copilărie,
-
dar în timp nu a mai
dat importanţă acestui fapt. A revenit la vechea pasiune de curând,
postând poeme pe Facebook
-
începând cu anul 2000.
Motivaţia a venit şi din faptul că peste 300 de prieteni din lista sa
erau pasionaţi de scris.
-
Îi place să citească şi să ajungă la
esenţa creaţiilor literare.
-
Sursa:
Antonia Catrinescu,
12 nov. 2023