-
Stivuitorii de umbre
ne sare timpul din picioare
prea largă e căputa
antecamera inimii înșiră pe sfoară pustiul
tranșeele prea dese ne strică festinul
între bordură și mlaștina privirii
luăm cu asalt cuptorul
perpelim zeloși pe toate părțile jivinele ascunse
sfârâie viziunea în noapte
dacă ne ia amprenta
ne ocolește firul de iarbă când privim siderați
golul genunii
nimic nu ne-ncape mândria
deși totu-i prea mare
esența mult prea măruntă țipă din toți rărunchii
„defrișați pădurile de hârci
care alungă somnul”
bizar ne hăcuim îngerii la grămadă
scormonim în gunoaie
ne dăm o palmă peste frunte iluminați de umbră
îndesăm tâmpla-n coroană mai bine
zdrobim sudalme în colțul buzei
prostimea asta hilară ne calcă pe bătătură
încrâncenați ordonăm universuri și galaxii fără număr
n-avem timp să gândim la ce suntem
să visăm
să iubim
doar gonim de-a lungul lat
al geniului mistuitor
strivim glezne gambe genunchi hăituiți tot ce trece
peste firul roșu deșirat de coastele noastre
războinici imberbi aruncăm anatema
profețind apocalipsa florii de păpădie și-a vântului de miază-zi
suntem setea aprig flambată în rotundul gurii
sângerează timpul din parcare
noi nicăieri
doar genunea respiră agonii de estradă
într-un târziu scăpat de secure ne găsește vremea orbilor
măcelărim cu sârg picioare de toate formele
zăvorâți în statui
ce vrajă să ne treacă drumul
oare cine știe
Jurnalul florii de cireș
hai să vorbim despre cum porți pe tâmple
oasele întrebărilor
calci pe o jumătate de vis
cealaltă e rezerva ce te lipește de carne
împrumutul din banca astrală
năuc se-aleargă pe sine
ego-ul tău solitar
împărțind tuturor pâine și sare
vânătoarea de stele pitice a fost un eșec
florile de cireș
nu l-au consemnat nicăieri
taina din pielea de om nu va fi descifrată aici
zadarnic rod molii timpul fragil
riscul să fii doar un turist rătăcit e prea mare
și tu ai doar un rucsac de ochi
ca singură avere
nu se știe exact cum planeta intră-n apnee pe vid
orizontul se-ngustează de sete
sunt cel ce nu știe nimic
doar își duce visul pe tâmplă precum
o coroană de flăcări
în uimirea de-o clipă
floarea de cireș închide furtunile
suav scutură întrebările peste compostul timpului
îmbujorează lumina extazul
Puterea inocenței
și-au uitat frumusețea
palmele mele
scotocind în tomberoanele veacului
nu pot vorbi despre nimic
fără ca cineva să țipe
neașteptat să se deschidă o rană
în posesie nu am decât atingerea unei clipe
pe degete glod de sentimente
apasă butonul erupției
vulcanii sunt niște semnale de alarmă
acționate de îngeri
temperatura sângelui controlată sub ghețuri
incandescențe solubile din graal
pasul ce rupe balanța e canibal
un praf de polen
amintește de un curcubeu siluit de ploaie
de amiaza ce scutură fructe
grăbită să prindă zmeiele
din ochii unui copil
spinul terorii abandonat sub un mac ofilit
îngână un refren sincopat
despre putere
și dominație
doar pruncul râde soarelui în timp ce sparge
baloanele umplute cu întuneric
Decor de mucava
ai adus-o în casa ta goală
ca pe-un trofeu
omnipotent
un singur lucru n-ai putut învăța
că poți pune pasărea în colivie
niciodată zborul
La capătul curcubeului
ochii tăi sunt un pântec mamă
rana nu are culoare
străduind mereu să mă nască
fără pleoapă cresc precum o buruiană
sub ceruri înghețate
așteptarea și-a creat propria marcă-nstelată
lutul este mai tare ca mine
știu de la cei adormiți
ascult cum pot să-ți frământ oasele
cărămizi între cărămizi
pentru casa pe care-o visezi înălțată
fără să devin canibal
îți fur lacrimile
și hrănesc sângele sap noi artere
depărtarea îți poate plia
orizonturile nefolosite
erupția izvoarelor
nu se poate zidi
***
ochii tăi sunt doar un pântec mamă
atât pot citi lutul
uneori pietros în care mă prăbușesc
fără să vreau opri
tăvălugul speranței că va fi bine
soarele curge în amprente
pe sub fantome
va coace vederile atât cât trebuie
să le pot asorta
rochiței prea scurte a dimineții
și amiaza să nu coclească de verde mamă
nu mai căuta povestea
ochii de pântec nisipos și-au golit
toată sarea în mine
o mare uscată și oarbă mă iartă mamă
curcubeul
țâșnește din ochi ca un pântec
Amintiri din vatră
esența nu poate fi atinsă cu palmă gloduroasă
„ai grijă la ispita mersului
prin valea umbrei”
blajin spunea bunica privind la focul din vatră
molcom fierbea mămăliga
și-n aburii copilăriei adormeam zeii cu puterea
visului și-a candorii
n-ai de ce lua seamă la spini când miroși trandafiri și culorile
ți se lipesc de piele ca o îmbrățișare de ploaie
taifunul se zbate în flutur
uneori atingerea în care mă-npăturești doare
locuiești și vulturul și prometeul din mine
cu-aceeași putere cotropitoare
tată care-mi ești univers chiar și în bobul de rouă
cu tine în geană staminele clipei îmi lasă pe atrii polen de implozii
în interstițiul dintre valvele duhului sacru setea
cascadele iluziei adoarme o respirație sau poate o viață
„perfidă este călcătura pe oasele omului”
șoptește bunica în timp ce face smerită semnul crucii
deasupra bucatelor
și tatăl se ridică ușor din ridul de pe frunte
adânc și greu ca o moarte
doar iubirea contează când încalți condurului colbul de aur
nojițe de foc tălpii îi leagă calea pe care doar regii au curaj vremii
să-i smulgă voalul materiei
din partea nevăzută a luminii brațele tale așteaptă
răbdătoare
Cont în bancă validat
m-au încolțit acei speciali îmbrăcați în diplome
ca într-un frac scrobit
mamă
nu mai ai timp mi-au țipat de pe munte
visele se-nfășoară într-un ștergar de noapte și se-ncuie-n sertar
fluturele nu mai polenizează
din insectar
am adormit cu mine mamă împotriva credinței tale
pe o noapte prea subțire și tu ai pariat
nimeni n-a putut s-o întindă pe toate respirațiile
florile și brățările anotimpurilor au împodobit brațe înfometate
au caramelizat moartea
din ce în ce mai devreme am adormit trezind timpul din mine
neștiut
măsor urme în nisip
scriu și rescriu pe curat povești cu și despre iubire
misterul nu bate step pe nici o scenă dar ecoul din oameni
an după an
viață de împrumut am copt și-am răscopt
am învățat să locuiesc respirații condimentate cu soare
egal doar mie mamă
polenizez cum pot aerul îmbrăcând fluturii
Cei goi
atârnăm de ochi plăcuțe pe care scrie
„închis”
programul de funcționare
„reveniți mai târziu
peste o viață sau două ar fi cel mai indicat”
amerizarea în portalul vederii nu-i ușoară
lecțiile de protecția vieții
plătite cu sânge și rabatabile dimineți
oferă oarecare siguranță
deșertul usucă pupila oasele voința de-a cântări nisipul
cu talpa
urgent
evacuăm din ea piramidele indiferent în ce punct cardinal
fac reverențe grațioase timpului
dacă exilăm în masă faraonii cu toate misterele
oceanele
și balenele care înghit lumina și macerează
carnea friabilă
vom putea face loc misterului
ochii noștri suferă de-o supradoză de realitate aproape mortală
singurul remediu
o golgotă înghițită cu toate răstignirile actuale
precum și cele prescrise
înălțarea așteaptă cuminte să ne îmbrace
Crochiu cu Budha
în fața zidului am invocat dreptul la tăcere
am închis fereastra spre lume
să fur valul
și urma de pasăre
friabil ca orice început descos din umbră
timpul smereniei
respir
monosilabic
pot afirma că exist desprinsă de ploaie
văd strunele
smulse din curcubeie
le încerc vibrația până epuizez puterea blândeții
cântecul de lebădă declanșează
seisme
sacâz de atriu acordează ilegal respirul de doi
zidul varsă în sânge zborul
rugăciunea dă cerului dimensiunea esenței
nu mai am formă
ca o binecuvântare celestă doar necuprinsului
sparg valul
și râd
Apă de lună
coaste de ger
voluptate diurnă în coapsa magiei
ispită și
mântuire cu ochi de clepsidră
în pântec o lună în creștere
mareele vieții i se supun și-o lacrimă
soarbe deșertul
fără preaviz
topește alfabetul ochiului dintre sprâncene
uimit
el își reciclează visele
creează carambol în vertebre când supune furtuna din ea
pe nara infinitului o inspiră profund
ca o condamnare la viață
împreună
într-un lung expir
schimbă centrul de greutate al misterului
ACTIVITATEA LITERARÃ
Volume de versuri:
• 2011 - „PICURI ÎN CRUCE” (Editura GRANADA, București)
• 2012 - „LACRIMÃ DE RUG” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
• 2013 - „DECUPAJE ÎN VIOLET” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2015 - ”FOXTROT CU DUMNEZEU” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
20115 - ”PUPILA CU FLUTURI” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2017 – „VIAȚĂ ÎN DOZE LETALE” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2017 – „CAD SPRE CER POEȚII” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2017 - „PORTFARD DE FLĂCĂRI ÎN TRUSA DESTINULUI” (Editura PROȘCOALA,
Râmnicu Vâlcea)
2021 – „ASCEZELE CURCUBEULUI” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2021 – „SINCRON CU FLUTURI” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2021 – „DE MOARTE BUNĂ RESPIR” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2021 – „PE TÂMPLA NUMELUI MEU” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
2021 – „MAREE ONIRICE” în duo cu NICOLAE ROLEA (Editura PROȘCOALA,
Râmnicu Vâlcea)
Volume de proză:
• 2012 - „MÃRTURISESC SUNT VIE” (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
• 2013 - „EVADARE DIN CLEPSIDRÔ (Editura PROȘCOALA, Râmnicu Vâlcea)
Colaborări la reviste:
• „NOMEN ARTIST”
• „CONFLUENȚE LIRICE”
Colaborări la Antologiile A.S.P.R.A.:
• „PE STRADA INIMII, CUVÂNTUL”
• „LEAGÃNUL LIREI”
• „AMPRENTE LITERARE”
• „NOMEN ARTIST”
• „POPASURI CULTURALE”
• „CONFLUENȚE LIRICE”
• „ÎNSEMNE CULTURALE”
Colaborări on-line:
• „ÎNSEMNE CULTURALE”
• „CONFLUENȚE LIRICE”
• „CLEOPATRA - CASA GÂNDULUI”
• „CRONOPEDIA”
Premii la concursuri literare:
• 2012 – Premiul II la concursul de poezie „Însemne culturale”
• 2013 – Mențiune la concursul de poezie „Cronopedia”
• 2013 – Mențiune la Festivalul internațional de poezie „Nicolae Drăgan”
ediția a III-a
• 2014 – Mențiune la Festivalul internațional de poezie și epigramă
„Romeo și Julieta la Mizil” ediția a VII-a.
* 2015 – Mențiune la Festivalul internațional de poezie și epigramă
„Romeo și Julieta la Mizil” ediția a VIII-a.
* 2017 – Mențiune la Festivalul internațional de poezie și epigramă
„Romeo și Julieta la Mizil” ediția a X-a.
Răstignită între bucurie și lacrimă forez în vibrația zilei după
adevărul de-a fi și rotunjesc lumina!
-
Sursa:
Gerra Orivera, 13 nov. 2023