-
Alex Lascu
- Poeme
-
-
Alexandru Lascu
s-a născut pe data de 22.07.2002, la Oradea.
-
Este
student la Facultatea de Automatică și Calculatoare,
specializarea Ingineria Sistemelor, parte a Universității
Politehnica Timișoara.
A debutat cu poezie în revista online a Asociaţiei
Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ), nr.
10, 2019.
-
În prezent este
membru şi Coordonator-Asociat al
cenaclului literar internaţional "Prietenii Poeziei", din
Oradea.
A debutat editorial în 2019 cu volumul "E o lume între noi",
publicat la editura FIDES din Iaşi.
-
Prefaţa volumului a
fost scrisă de Ionuţ Caragea.
-
Evenimentul a fost
semnalat de
ziarul Jurnal Bihorean.
-
Despre acest volum s-a pronunţat
şi criticul Maria-Ana Tupan
-
în revista
Contemporanul, nr. 8/2019,
articolul "Lumea din Inbox".
-
-
-
manifest
vii ca valurile frica o-nfruntăm
reamintindu-ne valorile din inimă
așadar
croim stindard celest
noilor noastre țări crescute
din dureri și amăgire
nădăjduind mereu măcar pentru o clipă
în care le-am uni întru dreptate
să spulbere tot răul existent
neputință
înecat printre eșecuri
speranța e un alt martir
pe-a cărui lespede colbăită
mai stăruie o singură lumânare
ardem împreună urmărind
progresul celorlalți
felul în care se sărută tinerii
de ne dau lacrimile de ceară
răcindu-ne inima în cădere abruptă
ca gloanțe plumburii din rănile cerului
pământul ordonat le strânge
le topește în armuri noi
tacit încinse peste trup
răscolit ca o statuie istorică
mi-am uitat iubirea în pasiune
cu buzele de ipsos
săruturile mi-au devenit
colțuroase scrisori de adio
echilibru
în aceste temnițe
ideile sunt valuri
fluid ca gândul
sufletul ne este
și întrezărind schimbarea
rămânem una cu valul
prăbușirea sa e prăbușirea noastră
ridicarea sa e ridicarea noastră
niciodată nu moare
niciodată nu stă
una cu valul să răzbim
în secolul cu zăbrele oarbe
chitară
dacă vorbești cu mine
fii albastră de la început
singurii mei parteneri
sunt soldații sufletelor
dacă mă încurajezi
fii verde cu trupul meu
mi-am pierdut demult
dovada că mai respir
dacă mă iubești
fii roșie cu inima mea
venele mele sunt albe
nu-și amintesc cum e
să ardă în lipsa altora
dacă îți place să cânți
fii albă până la final
ai să-mi rescrii inima
în vibrații de corzi
împunse de farmecul tău
strop de ploaie
să trăiesc fără tine
înseamnă să fiu la limita
dintre ființă și neființă
ca un strop de ploaie
ras continuu de lama vântului
mă chinui să rămân
aderent realității
dar nu pot exista cu adevărat
decât în privirea ta
aruncată pe geam
și atunci cine sunt eu
dacă nu mai ești și mi-am pierdut
cerul
-
Sursa:
Alex Lascu,
23 martie 2025