AFORISME
de Daniela Marchetti
„Viața este
ecoul unei întrebări pe care universul nu o rostește
niciodată, iar iubirea este singurul răspuns care poate
umple tăcerea infinitului.”
„Amintirile nu sunt trecutul care pleacă, ci infinitul
care rămâne – lumini suspendate dincolo de timp, unde
sufletul își recunoaște eternitatea.”
“Moartea este doar o uitare instantanee, iar strălucirea
ei se naște din veșnicia Vieții.”
“Poezia nu este doar o artă, ci un mod de a exista în
lume. Pentru că orice poet adevărat știe că a scrie
versuri nu înseamnă a descrie realitatea, ci a o crea.”
“Poetul nu este un om care scrie poezie, ci o poezie
care visează că este om. Căci el nu caută iubirea, ci
rădăcina ființei sale – litera divină din care a fost
plăsmuit.”
“Poetul este dovada că Dumnezeu nu a scris doar
Scripturi, ci și suflete. Când iubirea Lui n-a mai
încăput în cer sau pe pământ, a lăsat-o să curgă în
versuri vii, ca să ne amintească mereu de originea
noastră divină.”
„Ochiul lui Dumnezeu veghează nu ca un judecător, ci ca
un foc sacru ce purifică, păstrând în lumină tot ce este
adevăr și iubire.”
„Inima este cheia nevăzută a cerului — numai prin
arderea ei în iubire și jertfă se deschid porțile
eternității.”
"Viața arde amintirile nu pentru a le șterge, ci pentru
a le transforma în esență pură—o lumină fără formă, dar
prezentă în eternitatea ființei."
“Ochii care nu mai văd frumusețea lumii sunt doar
ferestre întunecate ale unui suflet adormit.”
“Cine uită să privească cerul, ajunge prizonierul
propriei umbre.”
“Când omul uită să admire creația, uită și de Creator.”
“Scriitorul își naște cuvintele ca niște păsări rănite,
le lasă să zboare către cititor, dar rareori ajung acolo
fără să plătească pentru fiecare aripă.”
“Scriitorul nu caută gloria în litere, ci în ecoul tăcut
al cuvintelor cumpărate cu prețul unui vis neîmplinit.”
“Scriitorul nu scrie doar cu cerneală, ci cu lacrimi,
sperând că fiecare pagină va fi mântuită de un cititor
ce nu l-a întrebat niciodată de prețul sacrificiului.”
“Fotografiile nu păstrează tăcerile, dar le închid în
rame – și uneori, dincolo de ele, absența devine mai vie
decât prezența.”
“În absență, iubirea nu moare—se preschimbă în
rugăciune, iar rugăciunea devine poruncă dată
eternității.”
“Umbrele celor plecați nu se întorc niciodată, dar
uneori le auzim pașii în propriile noastre amintiri.”
“Melancolia este pisica timpului: toarce amintiri,
veghează singurătatea și așteaptă, nemișcată, ca
viitorul să își țină promisiunile.”
“Melancolia este umbra sufletului proiectată pe zidul
eternității, unde trecutul, prezentul și viitorul se
contopesc într-o singură respirație a universului.”
“Melancolia este rugăciunea nerostită a sufletului,
ecoul îngerilor ce veghează la granița dintre timp și
veșnicie.”
"Universul nu este o partidă deja scrisă și nici o
aruncare de zaruri: este un dans între ordine și haos,
unde fiecare pas lasă o amprentă nouă."
“În vârful muntelui, cuvintele sunt rugăciuni neauzite,
iar viața se înalță ca un psalm nesfârșit, purtând în
sine taina divină a tuturor începuturilor.”
“Sub pleoapa muntelui, timpul nu curge, ci se
împlinește—căci adevărata înălțime nu se măsoară în
pași, ci în tăcerea care le dă sens.”
“Sub umbra muntelui, cuvintele sunt fapte tăcute ale
credinței, iar viața se hrănește din lumina nevăzută a
celor ce se închină în liniște, căutându-l pe Dumnezeu
în fiecare clipă.”
„Adevărata măiestrie a spiritului nu se arată în
biruința asupra altora, ci în libertatea de a nu fi
prins în jocul lor.”
"Cuvintele nu au morminte, doar ecouri; adevărul nu are
casă, doar umbre; iar moartea, oricât ar fi alungată, nu
uită niciodată pe cei pe care i-a trecut cu vederea."
“Cea mai frumoasă zi nu este cea așteptată, nici cea
plănuită, ci aceea în care sufletul se lasă surprins de
miracolul clipei.”
“Ziua cu adevărat frumoasă nu este cea care trece, ci
cea care se dilată în eternitate prin bucuria cu care o
trăiești.”
“Cele mai frumoase zile sunt cele în care sufletul
recunoaște lumina lui Dumnezeu în fiecare clipă și Îi
mulțumește prin iubire.”