Biografie

---

 

Nu scriu pentru că aşa trebuie, ci pentru că există o lume care mă cheamă în permanenţă. Pătrunzând dincolo de realitatea propriu-zisă, simt fericirea de a trăi. Să fii fericit înseamnă să faci ceea ce îţi place, să te bucuri pentru gândurile şi sentimentele tale, să vii în întâmpinarea celor ce vor să te cunoască. Făcând acest lucru eşti mulţumit fiindcă sentimentele dăruite se întorc la tine prin recunoștința celorlalți. Este important să ai puterea de a oferi oamenilor trăiri, speranţe şi într-un final, de ce nu, iubire. 

Scriitor, jurnalist, promotor literar și cultural Mariana Moga s-a născut la 3 mai 1966 în localitatea Sebeş din județul Alba. Este absolventă a Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității București; membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec-Canada; membră a Ligii Scriitorilor din România; membră a Societății Culturale „Anton Pann” din Râmnicu – Vâlcea. Colaborează cu: Asociația „Românca” din Londra; Clubul Artelor „Solteris” din Mangalia;  Cercul cultural româno-austriac și Radio TV „Unirea” din Wiener Neustadt, Austria; Asociația ASTRA -Despărțământul „Vasile Moga” Sebeș.

Debutează literar cu poezii publicate în diverse periodice și antologii, în anul 2009. Cochetează însă cu lumea cărţilor, în postura de autor, din 2010, când îi apare primul volumul de versuri „Între piatră şi nisip”.

Începând cu anul 2013 autoarea reușește să treacă dincolo de granițele României, până în prezent având numeroase prezentări de carte sau invitații la evenimente literare din Austria, Germania, Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană. În perioada 2013 – 2019 este invitată la fiecare ediție a masei rotunde a scriitorilor de pretutindeni, din cadrul evenimentului „Ziua Europei”, organizat la Viena și Wiener Neustadt – Austria de către Radio TV „Unirea” în colaborare cu Ambasada României în Republica Austria.

Posesoare a numeroase recunoașteri  pentru activitatea literară, profesionalism şi dăruire în promovarea literaturii româneşti, în țară și peste hotare (primite în Austria, Anglia, Republica Moldova, Italia, Columbia și România), Mariana Moga obține și multe premii sau trofee, la diferite concursuri și evenimente literare organizate din țară sau străinătate.
Printre acestea:
 
În 2014:
- din partea doamnei Silvia Davidoiu – ambasador al României la Viena și a Cercului Cultural româno-austriac „Unirea” premiu și diplomă pentru promovarea culturii și spiritualității românești.
 
În 2015:
- din partea Radio TV „Unirea” Wiener Neustadt, Austria, trofeu și diplomă pentru volumul de versuri „Popas în suflet”, în cadrul evenimentului „Ziua Europei”. În cadrul aceluiași eveniment primește un premiu pentru „Profesionalism și dăruire în promovarea literaturii românești în țară și peste hotare”.
 
În 2016:
- din partea Primăriei Drăgănești Olt și a Bibliotecii „Dumitru Popovici” premiul „Suflet de artist” pentru activitatea desfășurată pe tărâmul cultural-artistic;
 
În 2017:
- din partea Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba Iulia, trofeu și diplomă pentru merite deosebite în promovarea culturii și spiritualității românești, cât și pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia”;
- premiul I la Festivalul Național  „Florența Albu”, secțiunea proză;
- premiul III  la secțiunea proză din cadrul Festivalului Internațional de creație „Poesis” – Taranto, Italia.
 
În 2018:
- din partea Ligii Scriitorilor premiul „Artur Silvestri și al Asociației Române pentru Patrimoniu”, pentru volumul de versuri„ Anotimpul cu trifoi”, 
- din partea Clubului Artelor „Solteris” Mangalia, premiul pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia”;
- din partea Societăți „Românca” Londra, diplomă și trofeu pentru merite excepționale pe tărâm cultural și pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia”;
- din partea Radio TV Unirea și a Cercului cultural româno-austriac „Unirea” din Austria diplomă și trofeu pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia” și pentru promovarea actului cultural și atașamentul la valorile fundamentale ale națiunii române.
 
În 2019:
- premiul pentru „Critică literară”  cu volumul „Dicționar de reliefuri literare românești”din partea Consiliului Județean Maramureș și a Editurii eCreator Baia Mare;
- premiul pentru întreaga activitate și implicarea în viața culturală a cetății, din partea Primăriei Municipiului Sebeș, a Consiliului Local al Municipiului Sebeș și al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș;
- din partea Societăți „Românca” Londra, diplomă și trofeu pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia”;
- din partea Radio TV Unirea și a Cercului cultural româno-austriac „Unirea” din Austria diplomă și trofeu pentru proiectul „Tabăra prieteniei literare – De amicitia” și pentru promovarea actului cultural și atașamentul la valorile fundamentale ale națiunii române.
 
În 2020:
- locul I, la secțiunea poezie în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”
- mențiune, secțiunea poezie, la Festivalului-Concurs Național de Literatură „Ion Budai Deleanu”, ediția 2020.
- Distincție de excelență, în cadrul „Galei doamnelor de succes”, din partea Primăriei Municipiului Sebeș și a Centrului Cultural „Lucian Blaga” pentru întreaga sa activitate culturală.
 
În 2021:
- Din partea Ligii Scriitorilor din România, la 26 ianuarie 2021, premiul pentru „Cartea de proză scurtăˮ a anului 2020,  cu volumul „Negustoarea de iluzii”, Ed. Ștef, Iași; 
- Mențiune la concursul organizat de editura „Mantaua lui Gogol”, secțiunea poezie, ediția I-2021;
- Premiul special al juriului la Festivalul Internațional „Nicolae Dabija”, editia I, 2021;
- Premiul „Nichita Stănescu”, pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale românești, din partea Societății Culturale „Apollon” România și a Academiei Internaționale de Literatura și Artă, iunie 2021.
 
În 2022:
- diploma „Grigore Vieru” la Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” - 2022.
  
Autoarea:
- coordonează apariția anuală a antologiei „Clepsidra cu sentimente” și a „Dicționarului de reliefuri literare românești”, acesta din urmă fiind un volum în care sunt prezentați scriitori de notorietate, dar și autori talentați care îndrăznesc cu frumoasă sfială să bată la porțile consacrării. Volumele au fost trimise spre biblioteci și asociații românești din Italia, R.Moldova, Anglia, Austria, Germania sau Grecia;
- în deplasările sale promovează actul cultural de calitate și opera autorilor contemporani, atât la întâlnirile din țară, cât și la cele de dincolo de granițele României.
- înființează și coordonează Tabăra Prieteniei Literare „De amicitia”, o tabără cu participare internațională, unde anual se întâlnesc scriitori din țară și de peste hotare, reușind astfel să promoveze actul cultural românesc. Mariana Moga susține că prietenia literară trebuie să dăinuie în scopul promovării culturii și spiritualității românești.
- înființează și acordă premiile „Ana Podaru” la Festivalul Internațional „Tradiții Românești în Mișcare”, Londra, noiembrie 2019, fiind și membră a juriului la secțiunea „Poezie în limba română”, în memoria poetei prematur dispărute.
Pătrunde cu scrierile până dincolo de ocean, în Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa, în ţări ca Germania, Austria, Republica Moldova, Suedia, Elveţia, Franța, Spania, Anglia, Grecia, Belgia, Italia ș.a.

Creația sa este înclusă într-o serie de reviste și publicații de prestigiu, printre care:
- Revista de cultura „Discobolul" – apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România ;
- Revista de cultură şi artă „Unirea” – Austria;
- Periodicul de cultură „ Literatură şi artă” – apărut sub egida Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;
- Revista de cultură „Caligraf” – apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România;
- Revista de cultură „Banchetul” a Fundației culturale „Ion D.Sîrbu” Petroșani, apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România;
- Revista de Literatură, Artă și Civilizație „Rotonda Valahă” – apărută sub egida Uniunii Scriitorilor din România;
- Periodicul de cultură „Paşii Profetului”, apărut sub egida Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”;
- Revista „Lumină Lină” - New York;
- Volumul de studii, analize, sinteze, recenzii şi opinii  „Aripa vederii” - Republica Moldova;
- „Zorile Bucovinei” – publicația românilor din Ucraina;
- Revista „Agora Literară” - publicaţie editată de Liga Scriitorilor din Români;
- Revista  bilingvă româno-germană „Der Unterwald ";
- Revista „Albanezul” – publicație în limba română și albaneză;
- Revista de cultură „Alternanțe”, Germania;
- Jurnalul mureșan „Cadran”, apărut sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România;
- Revista „Popas jurnalistic și literar artistic”, apărută sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum şi multe alte publicaţii de gen.
 
Mariana Moga este inclusă în „Enciclopedia Scriitorilor Români Contemporani de Pretutindeni”, o panoramă biografică a celor mai prolifici și talentați scriitori români contemporani de pretutindeni,  volum lansat în luna ianuarie 2020 la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, coordonat de scriitorul Traian Vasilcău (membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România) și academicianul Mihai Cimpoi (membru al Academiei Române).
 
Cărți publicate:
 
1. Poezie:
- „Între piatră şi nisip" –  Editura Reîntregirea, poezii, Alba Iulia, 2010;
- „Popas în suflet ",  – bilingv română-engleză, poezii, Editura Emma Books, Sebeş, 2011;
- „Tăcerea albastră" – Editura Emma Books, poezii, Sebeș, 2013;
- „Dincolo de mine – Poeme cu spatele la oglindă” – Editura Ecou Transilvan, poezii, Cluj Napoca, 2015;
- „Anotimpul cu trifoi” – Editura Ispirescu, poezii, Satu Mare, 2017;
 
2. Proză:
- „Înaintând prin ceaţă” –  Editura Ecou Transilvan, roman, Cluj Napoca, 2014;
- „La un păhărel de veşnicie – Povestiri din lumea satului” – Editura Mircea cel Bătrân, proză scurtă, Băile Olăneşti, 2016;    
- „Negustoarea de iluzii”, proză, Editura Ștef, Iași, 2019;
- „Misterele pământului. Legendele lumii”, carte pentru copii, Editura Rotipo, Iași, 2021.
 
3. Dicționare:
- „Dicționarul de reliefuri literare românești”, vol.I, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2018;
- „Dicționarul de reliefuri literare românești”, vol.II, Editura eCreator, Baia-Mare – 2019;
- Dicționar de reliefuri literare românești, vol.III, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020;
- Dicționar de reliefuri literare românești, vol.IV, Editura Rotipo, Iași, 2021;
- Dicționar de reliefuri literare românești, vol.V, Editura Ștef, Iași, 2022.
 
4. Antologii:
- „Clepsidra cu sentimente” vol.I, antologie, Editura Emma Books, Sebeș, 2018, antologie editată în cadrul „Taberei prieteniei literare – De amicitia”;
- „Clepsidra cu sentimente”, vol.II, antologie editată în cadrul „Taberei prieteniei literare – De amicitia”, Editura Rotipo, Iași-2019;
- „În curtea Domnului”, antologie, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2019;
- „Clepsidra cu sentimente”, vol.III, antologie, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020, editată în cadrul „Taberei prieteniei literare – De amicitia”;
- „În ritmul pașilor copilăriei”, antologie, Editura Ștef, Iași, 2020
- „Oltul din inimă.Destinul unei singure iubiri. In memoriam Constantin Triță”, editura Sintech, Craiova, 2020;
- „În ritmul pașilor copilăriei”,  volum II, antologie, Editura Rotipo, Iași, 2021;
- „Clepsidra cu sentimente”, vol.IV, antologie, Editura Armonii Culturale, 2021, Adjud, editată în cadrul „Taberei prieteniei literare – De amicitia”;
- „Ne scriu din cer poeții”, Editura Rotipo, Iași, 2021;
- „De amicitia”, Editura Rotipo, Iași, 2021;
- „În pas de vals cu fericirea”, Editura Ștef, Iași, 2021;
- „Lacrimi de toamnă”, Editura Ștef, Iași, 2021;
- „A coborât din cer Crăciunul”, Editura Ștef, Iași, 2021;
- „Clepsidra cu sentimente” vol.V, antologie, Editura Castrum de Thymes, Giroc, antologie editată în cadrul „Taberei prieteniei literare – De amicitia, 2022;
- „În pas de vals cu fericirea”, volum II, Editura Ștef, Iași, 2022
- „Anatomia unui ideal – Poezia anilor 2000”, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2022;
- „Anatomia unui ideal – Poezia anilor 2000”, volum II, Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2022;
- „A coborât din cer Crăciunul”, volum II Editura Ștef, Iași, 2022
- „Eu sunt un fulg de zăpadă”, Editura Ștef, Iași, 2022.

5.  Enciclopedii:
-  „Ecou pentru alt mâine”, editura Rotipo Iași, 2020;
- „Femeia, un nou anotimp în literatura contemporană”, enciclopedie, Editura Rotipo, Iași, 2020;
- „Ecou pentru alt mâine”,  volum II, editura Rotipo Iași, 2021;
- „Femeia, un nou anotimp în literatura contemporană”, vol.II, enciclopedie, Editura Rotipo, Iași, 2021;
- „Femeia, un nou anotimp în literatura contemporană”, vol.III, enciclopedie, Editura Ștef, Iași, 2022;
- „Ecou pentru alt mâine”,  volum III, editura Ștef Iași, 2022.

6. Catalog:
-  „Hodie scriptoribus”, volum I, editura Castrum de Thymes, Giroc, 2022;
-  „Hodie scriptoribus”, volum II, editura Castrum de Thymes, Giroc, 2022.

Referințe critice:
 
Scriitorul Cornel Udrea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, în cronica „Recurs la amintiri despre viitor”: Mariana Moga nu practică o poezie feministă, cu candori şoptite sau mici fiorituri stilistice, se abordează cu toată seriozitatea, iar propunerile pe care le face pentru această nouă construcţie poetică sunt plauzibile şi vin să reconfirme importanţa poeziei sale. La ora actuală, într-o inflaţie de poeţi şi de poezie, vocea acesteia se singularizează tocmai prin refuzul de a adopta comoditatea lucrului comun, ridicat la pretenţia de vers [...] Este o certitudine faptul că Mariana Moga este un poet care se ia în serios şi care, atunci când vine cu propuneri de frumuseţe versificată către cititor, o face cu toată responsabilitatea şi acest lucru înseamnă claritate, durabilitate şi până la urmă, aşezarea poeziei sale într-o loc al său, inconfundabil.
 
Victoria Fonari,  critic literar, poet, doctor în filologie, conferențiar universitar, Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, într-un articolul publicat în Revista „ Literatura și arta”, la 6 octombrie 2016, cronică la  volumul „Tăcerea albastră”: Mariana Moga îşi pictează cu litere „Tăcerea albastră”. Universul i se destăinuie şi în momente de restrişte iubirea este cea care o fortifcă. Este o fire puternică, pentru care tăcerea nu înseamnă resemnare, tăcerea este strigătul care ştie desprinderea, cunoaşte zborul şi accede prin viziunea individuală la universal.
 
Scriitoarea Emilia Dabu, membră a Uniunea Scriitorilor din România, 2 iulie 2017, în cronica „Anotimpul cu trifoi”, despre volumul cu același nume: Devenind unul dintre ultimii grăniceri  ai poeziei adevărate, autoarea mângâie, dar în același timp își impune dreptul de a rămâne vii oamenii frumoși, de a nu lăsa viscolul urii și răutății să contopească visele, credința sau speranțele și cât există apărători de valoarea și forța scriitoarei Mariana Moga va exista bucuria întâlnirii cu poezia adevărată.
 
Scriitoarea și criticul literar Maria Vaida, membră a Uniunii Scriitorilor din România, în cronica „Tăcerea albastră a Marianei Moga”, despre volumul „Tăcerea albastră”: Înţeleasă ca o confesiune, așa cum s-au făcut aprecieri critice de către unii confrați, poezia Marianei Moga nu clamează în forum, ci răsună discret, senin ca acordurile unei lire dintre acelea care însoțeau vechii trubaduri-aezi ai Antichității. Vocea lirică se singularizează mai ales prin refuzul de a adopta comoditatea lucrurilor comune, prin originalitate și unicitate și vom găsi versuri memorabile, emblematice putem spune, pe care le putem așeza la ideea de claritate, perenitate, marcând un loc al său, inconfundabil în poezia românească a momentului pe care îl parcurgem. Tăcerea deliberată și absolută este pentru poetă o „neobişnuită şi preţioasă regulă de viaţă şi un mijloc sigur de mari victorii”.
 

 

 

Fotografii reprezentative:

---

 

 

 

Versuri în decor encomiastic

În valea cu poteci îngândurate
Și vechi unghere pline de substanță,
Răvașe vieții scriu pe lângă plopii,
Ce anonim împart căte-o speranță.

Tăcute versuri îmi străbat gândirea,
Dând semne c-au creat un univers,

Prin ierburi vagaboande saltă greieri,
Într-un dispreț total și fără sens.

Vâslește vântul peste o petală,
Trecând prin anotimpul alegoric,
Nu voi lasa să geamă sau să piară,
Iubiri ce rătăcesc fantasmagoric.

N-aș vrea să plec către un alt septembre,
Gonind prin dimineți neprihănite.
Aștept ca-n prima zi de sărbătoare,
Să stâmpăr setea orelor golite.

Fiori îmi saltă liberi prin cornee,
Se pierd în întunericul elastic,
Și dincolo de plopi dansează rumba,
Îngerii în decor encomiastic.


Boala decorului teracot

Sunt amăgită astăzi de un ecou de frunze,
De ruginiul toamnei în nou foileton,
Cuvintele îmi lasă sărutul lor pe buze,
Dumnezeiască urmă în timpul de carton.

Pătrund sub umbră deasă şi-o clipa împietrită,
Aşteaptă lângă mine când sufletul meu tot,
E floare sângerândă, e floare otrăvită
Și-un fir de fulger parcă mi-a înflorit în cot.

Cu siguranță boala-i direct molipsitoare,
Prin ceaţa dintre frunze mă plânge cerul tot,
Se strânge în cămaşa iubirii şi mă doare,
Mă dor din nou poeme-n decorul teracot.


Ecou pentru alt mâine

Sunt doar o adiere ce mai pulsează încă,
Sunt corp cioplit din lutul udat de Dumnezeu,
O flacără în bezna ce mângâie zăpada,
În infinit amprentă a propriului meu EU.

Eu sunt o picătură ce doarme printre frunze,
În ploaia care spală o dală în cădere
Și scenă pentru piesa fără un text anume,
Pietriş adus de apa ce printre cetini piere.

Mâine sunt amintire, voi aștepta răspunsuri,
Când un gropar mi-arată casa-n pustietate,
Pe coli am tot destinul, îl voi lăsa pomană,
Ecoului să vândă clipe-n eternitate.


Muzica pământului

Ating foc.
Cireșii ascultă melodia lentă a pământului.
Sub ei prind rădăcini.

În fiecare zi, la aceași oră,
îmi ridic brațele
și ele,
rădăcinile mele,
încep să danseze printre straturi.

Nici un dans nu este uitat.
Mă hrănesc cu muzica pământului
în timp ce din ramurile mele se scurg cuvinte.


Mă ridic

Mă puteți arunca în praf
și, tot ca praful, mă voi ridica.

Ca luna și soarele,
ca speranța am să mă ridic.

Nu îmi veți vedea
capul înclinat și ochii coborâți,
umerii căzând ca niște lacrimi...
Nici strigătele mele sufletești.

Voi dansa ca și cum aș avea diamante
la întâlnirea brațelor mele.

Sunt visul și speranța celor ca mine.
Eu mă ridic.


Și visul are vise

Un sărut pe frunte înainte de despărțire.
Atât.

Speranța a dispărut
în noapte, într-o viziune,
sau în nici una,
prin urmare, a plecat.

Totul a fost doar un vis într-un vis.

Pe țărmul sufocat de umbre,
țin în mână
granulele de nisip auriu.
Se strecoară printre degetele mele lungi,
în timp ce strig:
„Dumnezeule, nu-mi pot salva visul!
Sufletul meu este acea umbră care se plimbă pe apă”.


Fugind printre amintiri

Din biblioteca cerului
îngeri îmi binecuvântează aşteptarea.

În singularul avalanşei de paşi,
dincolo de zidurile în care mă am,
cu inima zidesc treceri.

Și timpul vibrează în ecou.

La glezne mi-au crescut amintiri.

Pătrund în plânsul meu
și mă gândesc dacă se tem de mine.


Salvare

E un cerșetor acolo în ploie.
Ud lângă copacul spintecat de fulger.

Nu își permite nimic. Doar să trăiască
în întunericul nopții,
niciodată moale,
doar negru precum turla bisericii
de peste drum

Nu cere mâncare,
nu cere bani,
nu vrea milă.

Fără umbră,
fără culoare,
nu observă că ritmul clopotului
i-a intrat în urme
să-i alunge blestemul.
Pentru salvare.


În același loc gol

Viscolul a pustiit peisajul.
Lacrimile lui s-au transformat în stalactite,
ascuțite,
gata să cadă în fiecare suflet,
picătură cu picătură,
ca o tortură.

Stropi ucigași,
cu urme albastre
pe sticla în spatele căreia
culorile au străpuns
sunetul pământului.

Și vântul suflă în același loc gol.


Dileme

Au trecut anii peste mine,
cum au trecut peste râul din spatele grădinii,
peste sălciile umilite de singurătate,
peste trifoiul înflorit...

Iar eu m-am aflat
în fiecare zi,
în fiecare anotimp,
şi m-am trezit
în fiecare dimineaţă pentru mai târziu,
în fiecare săptămână pentru luna următoare
şi în fiecare an pentru un nou început.

Atunci de ce în toate trecerile eu nu apar?